Use LEFT and RIGHT arrow keys to navigate between flashcards;
Use UP and DOWN arrow keys to flip the card;
H to show hint;
A reads text to speech;
100 Cards in this Set
- Front
- Back
|
22. Următoarele sunt leziuni circumscrise în tuberculoză: A. ulcerații B. caverne C. tubercul miliar D. nodul acinos E. meningita tuberculoasă |
CD |
|
|
28. Complexul Ranke e constituit din: A. afect primar B. limfangită de legătură C. necroză de cazeificare D. adenopatie hilară E. abces rece |
ABD |
|
|
29.* Cine dă specificitate tabloului morfologic al tuberculozei: A. necroza de cazeificare ..... |
A |
|
|
30. Tuberculoza umană e produsă de: A. Mycobacterium tuberculosis de tip uman B. Mycobacterium tuberculosisde tip bovin C. Mycobacterium tuberculosis de tip aviar D. Treponema pallidum E. bacilul Hansen |
ABC |
|
|
31. Următoarele sunt false: A. cel Langhans secretată de insulele beta ale pancreasului endocrin B. are dimensiuni peste 300 microni C. nucleii sunt dispuși în coroane sau H stilizat D. citoplasma omogenă și foarte fin granulară E. macrofag metamorfozat |
AB |
|
|
32. Caracterele morfologice ale inflamației cronice sunt: A. reacții vasculo-exudative mai atenuate B. evoluție prin scleroză cu sechele C. fenomene exudative neabundente D. macrofage, plasmocite, limfocite |
ABD |
|
|
33. Abcesul:
A. inflamație pur localizată circumscrisă sub forma unor cavități pline cu puroi B. dat de staf, strepto C. neevacuat chirurgical poate să se elimine spontan D. neevacuat chirurgical, puroiul se deshidrateaza, se densifică, se transformă într-o masă cicatriceală E. neevacuat chirurgical, se poate transforma într-un lichid serocitrin formându-se o cavitate chistică cu pereți rigizi |
ACDE |
|
|
32. Despre tuberculoza osoasă sunt adevărate următoarele afirmații:
A. abcesul rece reprezintă colecția de puroi tuberculos din țesuturile moi B. abcesul rece prezintă toate reacțiile inflamatorii acute ale abcesului piogen C. abcesul rece apare în țesuturile din jurul unei leziuni tuberculoase osoase D. cazeumul lichefiat este invadat de neutrofile E. prin metaplazia osoasă a țesutului fibros caverna se umple cu țesut osos neoformat |
CE |
|
|
33. Despre mezoaortita sifilitică sunt adevărate următoarele afirmații:
A. este afectată cu predilecție aorta ascendentă B. este o leziune nodulară C. apare un aspect în „scoarță de copac” D. poate duce la apariția anevrismului luetic E. se caracterizează prin depunerea de celule musculare netede și lipide la nivelul intimei |
ABCD |
|
|
34. Selectați afirmațiile false despre vindecarea de secundă intenție:
A. se realizează prin proliferare minimă de țesut de granulație B. lasă în urma sa o cicatrice minimă, albicioasă sidefie C. apariția infecției poate întârzia vindecarea D. țesutul de granuație reprezintă un factor de apărare locală E. excesul de glucocorticoizi grăbește vindecarea |
ABE |
|
|
35. Selectați afirmațiile adevărate despre caracterele generale ale tumorilor benigne: A. cresc rapid și nestăvilit B. dau frecvent metastaze C. nu infilitrează țesuturile din jurul lor D. microscopic, celulele tumorale sunt asemănătoare celor de origine E. recidivează frecvent postoperator |
CD. |
|
|
36. Despre diseminarea tumorilor maligne pe cale hematogenă sunt adevărate următoarele afirmații: A. se întâlnește frecvent și precoce în cazul carcinoamelor, tumori bogat vascularizate B. are efecte mai severe comparativ cu diseminarea limfatică C. pentru ca o nouă colonie tumorală să ajungă la dimensiuni de peste 0,5 cm are ... vascular propriu D. toate celulele canceroase prezente în torentul sanguin inițiază noi colonii tumorale E. sarcoamele diseminează mai frecvent pe care hematogenă |
BCE |
|
|
37. Următoarele afirmații despre gradul de diferențiere tumorală sunt adevărate:
A. gradul de diferențiere tumorală apreciază asemănarea tumorii cu țesutul de origine B. gradul de diferențiere tumorală apreciază extinderea tumorii |
A |
|
|
17. Despre examenul extemporaneu sunt adevărate afirmațiile: A. se efectuează în timpul intervențiilor chirurgicale B. se realizează prin includerea la parafină C. se realizează prin înghețarea fragmentului tisular supus analizei D. timpul necesar pentru realizarea lui este de aproximativ 20 de minute E. se utilizează frecvent în chirurgia glandei mamare, tiroidei și rinichiului |
ACD |
|
|
?18. Tofii gutoși:
A. Reprezintă o inflamație granulomatoasă de corp străin de origine exogenă B. Sunt granuloame alcătuite din grămezi de cristale de urat înconjurate de celule gigante C. Au ca element specific celula Mikulicz D. Se dezvoltă în cartilajele articulare, tendoane și țesuturile moi periarticulare E. Reprezintă substratul lezional din guta cronică |
BDE? |
|
|
19. Următoarele reprezintă exemple de hiperpigmentări localizate:
A. Nevii pigmentari B. Pistruii C. Boala Addison D. Hemocromatoza E. Efelidele |
ABE |
|
|
1. Hiperemia: A. E o tulburare de volum și distribuție a sângelui în diverse țesuturi sau organe B. Este un exces al masei sanguine extravasculare la nivelul unui țesut sau organ C. E un exces al masei sanguine intravasculare la nivelul unui țesut sau organ D. Poate fi produsă fie prin creșterea afluxului de sânge venos: hiperemia activă E. Poate fi produsă printr-o scădere a drenajului venos: hiperemia pasivă, staza sau congestia |
ACE |
|
|
2. Plămânul de stază cronică: A. Este manifestarea majoră a insuficienței cardiace stângi B. Este manifestarea majoră a insuficienței cardiace globale C. Microscopic prezintă capilare ale septului interalveolare hiperemiate, iar alveolele sunt pline cu lichid de edem sub forma unei pelicule omogene, roz, eozinofilă, conținut bule de aer și câteva hematii D. Macroscopic este turgescent, edematos, mărit în volum și greutate, roșu-violaceu E. Microscopic septurile interalveolare apar mult îngroșate, iar macrofagele alveolare conțin granule brune-ruginii de hemosiderină |
ADE |
|
|
3. Ficatul cardiac: A. Un semn esențial în insuficiența cardiacă deaptă sau globală B. Un semn esențial în insuficiența cardiacă stângă sau globală C. Este scăzut în volum și greutate D. La secționare, din venele destinse se scurge sânge negricios E. Suprafața de secțiune apare cel mai adeseori pestriță, cu puncte roșietice întunecate repartizate uniform pe un fond galben-castaniu |
ADE |
|
|
4. Hiperemia activă este: A. O creștere a afluxului de sânge la nivelul unui organ B. Răspunsul fiziologic la stimularea funcțională la nivelul unui organ C. Acumularea de sânge venos într-un organ sau țesut D. Rezultă prin dilatația venulelor E. ? |
AB |
|
|
19. Care din următoarele afirmații referitoare la tipurile de inflamație acută sunt adevărate: A. Inflamația acută fibrinoasă se caracterizează printr-un exudat bogat în fibrinogen care, prin activare, dă naștere precipitatelor de fibrinoid B. Exudatul din inflamația seroasă este abundent, apos, bogat în proteine (peste 3 g%) C. Exudatul inflamator din inflamația pseudomembranoasă este abundent, apos, conținând resturi tisulare și fibrină D. Abcesul reprezintă o cavitate plină cu puroi E. Piocitele și limfocitele sunt celulele inflamatorii cele mai numeroase în exudatul inflamator, în toate tipurile de inflamație acută |
BD |
|
|
20. Care din următoarele tipuri de inflamație acută se caracterizează prin producția de puroi constituit din neutrofile, detritus necrotic și lichid de edem? A. Inflamația seroasă B. Inflamația fibrinoasă C. Inflamația supurativă sau purulentă D. Ulcerul E. Empiemul |
CDE |
|
|
21. Despre inflamația cronică sunt adevărate: A. Poate urma unei inflamații acute B. Este caracterizată de proliferarea unui țesut conjunctiv tânăr, imatur C. Poate debuta insidios D. Este denumită și inflamație granulomatoasă E. Poate fi „specifică” sau „nonspecifică” |
AC/ABCE |
|
|
22. Caracterele morfologice ale inflamației cronice sunt: A. Prezența de celule inflamatorii de tipul macrofagelor, plasmocitelor și limfocitelor B. Reacții vasculo-exudative intense C. Proliferarea de țesut de granulație D. Scleroza cicatricială sechelară E. Formarea unui exudat apos abundent, bogat în proteine |
ACD |
|
|
*23. Inflamația granulomatoasă este definită prin: A. Prezența limfocitelor B. Granulocite intricate cu limfocite și plasmocite C. Eozinofile dens acumulate interstițial D. Plasmocite cu corpi Russell E. Acumulare focală de macrofage cu sau fără metamorfozarea lor în celule epitelioide și multinucleate |
E |
|
|
24. Care din afirmațiile următoare privind celula Langhans sunt adevărate? A. Derivă din insulele beta pancreatice B. Este o celulă gigantă, de peste 300 de microni C. Are numeroși nuclei dispuși în coroană sau sub forma literei H stilizată D. Rezultă prin metamorfozarea macrofagelor E. Citoplasma este clară sau fin vacuolară |
BC/CD |
|
|
26. ??? A. Frunte aplatizată B. Închidere tardivă a fontanelelor C. ?? costale D. Hipertonie musculară E. Calcificări distrofice |
BCE |
|
|
27. Sindromul icteric caracterizat prin colorația gălbui-verzuie a tegumentelor, sclerelor și mucoaselor apare prin: A. Scăderea producției de bilirubină B. Hiperproducție de bilirubină C. Distrugere exagerată a hematiilor D. Degradarea membranei celulelor îmbătrânite E. Stocarea excesivă a fierului |
C |
|
|
28.* Unei paciente în vârstă de 18 ani, diagnosticată cu apendicită i se efectuează apendicectomie. La examinarea apendicelui se evidențiază o inflamație supurativă difuză ce cuprinde întregul perete apendicular. Diagnosticul hepatologic este: A. Flegmon apendicular B. Abces apendicular C. Empiem apendicular D. Actinomicoză E. Apendicită pseudomembranoasă |
A |
|
|
29. Care afecțiuni se pot complica cu amiloidoză: A. Boala hipertonică B. Bronșiectaziile C. Abcesele pulmonare cronice D. Artrită reumatoidă E. Glomerulonefrită |
BD |
|
|
30. În ce boli se dezvoltă hiperpigmentarea generalizată: A. Melanom B. Nev pigmentar C. Boala Addison D. Hemocromatoză E. Vitiligo |
CD |
|
|
31. Examenul extemporaneu prezintă următoarele caracteristici: A. Soluția fixatoare utilizată pentru fixarea piesei este formaldehidă (formol neutru tamponat 10%) B. Inițial țesutul este infiltrat cu parafină C. Se realizează prin îngrețarea fragmentului tisular supus analizei D. Se folosește unui instrument numit criostat E. Timp necesar pentru realizarea și elaborarea diagnosticului este de aproximativ o săptămână |
CD |
|
|
32. Colorațiile histochimice sunt: A. PAS - Periodic Acid Schiff B. AA - Albastru Alcian C. ?? D. ?? E. ?? |
AB |
|
|
25.* Care din următoarele tipuri de necroză se întâlnește în tuberculoză și are macroscopic un aspect de material alb-gălbui, brânzos? A. Necoza de coagulare B. Necroza de lichefacție C. Necroza cazeoasă D. Necroza grasă E. Gangrena |
C |
|
|
26. Care dintre următoarele leziuni conferă specificitate tabloului morfologic al tuberculozei?
A. Leziunile proliferative - granulomul tuberculos B. Reacțiile exudative C. Brâul de limfocite D. Necroza de cazeificare E. Granulomul eozinofil |
AD |
|
|
27. Complexul primar tuberculos pulmonar este reprezentat de: A. Caverna recentă cu pereți neregulați anfractuoși, tapetați cu cazeum proaspăt B. Afectul primar C. Abcesul rece D. Adenopatia hilară E. Limfangita de legătură |
BDE |
|
|
28. Leziunile macroscopice difuze din inflamația tuberculoasă sunt: A. Bronhopneumonia tuberculoasă B. Ulcerațiile tuberculoase (tegument sau mucoase) C. Serozitele tuberculoase D. Pneumonia tuberculoasă E. Micropoliadenopatia generalizată |
ACD |
|
|
29. Sifilisul secundar se manifestă prin următoarele leziuni: A. Șancrul sifilitic B. Micropoliadenopatie C. Sifilide D. Leziuni difuze cu caracter alterativ E. Gome sifilitice |
BC |
|
|
30. Următoarele afirmații referitoare la gomele sifilitice sunt adevărate: A. Sunt leziuni care nu lasă urmări B. Sunt leziuni difuze vasculare C. Au efecte distrucive extinse D. Se localizează mai ales în ficat, testicule, oase, piele E. Apar ca ulcerații pe suprafața organelor genitale externe |
CD |
|
|
31. Sifilisul congenital tardiv se exprimă prin următoarele leziuni: A. Leziuni tegumentare buloase sau ulcerative extinse B. Șancrul sifilitic C. Triada Hutchinson D. Tabes E. Gome osoase cu comunicare oro-nazală și nas „în șa” |
CE |
|
|
5. Splina de stază:
A. Este urmarea creșterii presiunii sângelui în ficat în insuficiența cardiacă B. Este consecință a cirozei hepatice C. Organul scade în volum și greutate D. Suprafața de secțiune este violacee-întunecată E. În congestia pasivă de lungă durată se produce fibroza difuză a splinei, cu depuneri de hemosiderină și calcificarea focarelor vechi de hemoragie |
DE |
|
|
6. Tromboza cardiacă: A. E o consecință a leziunilor pericardului B. Se clasifică în atrială, ventriculară și valvulară C. Rezultă ca urmare a alterărilor endocardului și a tulburărilor hemodinamice D. Tromboza ventriculară e mai frecventă în ventriculul drept, iar trombii sun albi E. Prezintă trombi cu aspect neted, lucios, de consistență scăzută |
BC |
|
|
7. Hemoragia: A. Este o tulburare circulatorie B. E o consecință a tulburării de distribuție a apei și electroliților C. Rezultă prin creșterea marcată a permeabilității capilarelor și venulelor D. Evoluează acut sau cronic E. Externă atunci când se localizează în organele cavitare |
ACD |
|
|
8. Embolii din circulația arterială sistemică își au originea în: A. Trombi murali intracardiaci B. Boli valvulare C. Pungi anevrismale D. Plăci de aterom ale aortei sau ale arterelor mari E. Trombi din venele profunde ale gambei |
ABCD |
|
|
9.* Apoplexia este o hemoragie interstițială și se caracterizează prin: A. Extravazate hematice difuze tegumentare B. Hemoragii punctiforme tegumentare C. Extravazate hematice masive la nivelul creierului D: Prezența de sânge în urină E. Se mai numește și echimoză |
C |
|
|
27. Despre tumorile stromale gastro-intestinale sunt false afirmațiile: A. Sunt tumori benigne sau maligne B. Sunt denumite și leiomiosarcoame C. Sunt pozitive la citokeratine, considerat markerul tumoral specific D. Cea mai frecventă localizare este la nivelul intestinului E. Iau naștere din mucoasa gastrică |
CDE |
|
|
28. Complicațiile apendicitei acute sunt: A. Tromboflebita septică a venelor mezoului apendicular B. Pancreatita acută hemoragică C. Perforația cu peritonită purulentă D. Blocul apendicular E. Hemocromatoza |
ACD |
|
|
29.* O pacientă în vârstă de 46 de ani se prezintă la medic cu oboseală, icter, prurit, hepatomegalie, iar în ser se identifică o creștere a fosfatazei alcaline. Microscopic se identifică o inflamație cronică distructivă a ductelor biliare intrahepatice mici și mijlocii. Progresia bolii va fi spre: A. Ciroză biliară primitivă B. Ciroză posthepatitică C. Ciroză etanilică D. Ciroză biliară secundară E. Ciroză cardiacă |
A |
|
|
30.* O pacientă prezintă dureri recurente în hipocondrul drept. Radiologic se descrie aspectul de „veziculă de porțelan”. Diagnosticul corect este: A. Colecistită acută B. Colecistită cronică C. Colesteoloza veziculei biliare D. Empiem vezicular E. Colecistită gangrenoasă |
B |
|
|
31. Unei paciente cu vârsta de 62 de ani i se pune diagnosticul de tumoră anală. Microscopic poate fi identificat unul din următoarele tipuri histologice: A. Carcinom epidermoid B. Melanom malign C. Tumoare carcinoidă D. Carcinom bazocelular E. Carcinom mucoepidermoid |
ADE |
|
|
32. Un pacient cu ciroză prezintă splina marcat mărită în volum. Care sunt modificările macroscopice ale splinei? A. Consistență dură B. Suprafață de secțiune palidă, gălbuie C. Capsulă neregulat îngroșată, aspect de „glazură de tort” D. Suprafață de secțiune omogenă, roșietică E. Sinusoide dilatate cu pereți îngroșați |
AD? |
|
|
27. În absența unor malformații cardiace care poate fi sursa embolilor din circulația ... A. Ventricolul stâng B. Atriul stâng C. Aorta D. Ventricolul drept E. Valva tricuspidă |
AC |
|
|
28. Infarctul roșu: A. Se caracterizează prin necroză astructurată B. Se poate produce uneori în creier C. Se caracterizează prin necroza structurată D. Se produce în organele cu circulație terminală E. Se produce în organele cu dublă circulație |
CE |
|
|
29. Selectați enunțurile adevărate: A. Infarctul retinian este un infarct alb B. În infarctul renal se produce o necroză de coagulare C. În infarctul cerebral apare o necroză de colicvație D. Infarctul splenic are o formă neregulată E. Cicatricea postinfarct pulmonar este albicioasă |
A |
|
|
30. Selectați enunțurile adevărate despre edemul inflamator: A. Lichidul de edem este un transudat B. Scăderea presiunii hidrostatice intravasculare duce la formarea edemului interstițial C. Lichidul de edem diluează produșii toxici din focarul inflamator D. Lichidul de edem are întotdeauna efecte benefice E. Lichidul de edem duce la tumefacția țesutului inflamat |
C |
|
|
31. Selectați afirmațiile false referitoare la actinomicoză: A. Este produsă de o bacterie anaerobă, gram pozitivă B. Se localizează mai frecvent la nivelul splinei C. Substratul morfologic este reprezentat de o inflamație cronică granulomatoasă D. Granulomul actinomicotic este centrat de coloniile de Actinomyces israeli E. Este o inflamație micotică |
AB |
|
|
8. În abcesele care nu sunt evacuate chirurgical se poate produce: A. Formarea de pseudomembrane prin necroze extinse ale mucoaselor pe suprafața cărora se dezvoltă B. Eliminarea spontană a puroiului prin fistule C. După lichidarea infecției, în cazul abceselor mici, puroiul se resoarbe și cavitatea restantă se umple cu țesut de granulație, rezultând o cicatrice fibroasă D. Deshidratarea puroiului rezultând o masă solidă bogată în lipide denumită cazeum E. Transformarea puroiului într-un lichid clar, sero-cirtrin; după îndepărtarea acestuia rămâne o cavitate chistică, cu pereți rigizi |
|
|
|
9.* Care din următoarele afirmații referitoare la flegmon este falsă: A. Se dezvoltă la nivelul mucoaselor tractului digestiv, în special a apendicelui B. Este o inflamație supurativă difuză, fără tendință la delimitare clară C. Se caracterizează printr-un exudat hemoragic, flegmonos D. Se poate dezvolta la nivelul apendicelui, planșeului bucal, colecistului, meningelor moi E. Exudatul purulent difuzează printre planurile tisulare, fără limite bine circumscrise |
|
|
|
10. Caracterele morfologice ale inflamației cronice sunt următoarele, cu excepția: A. Prezența de celule inflamatorii de tipul macrofagelor, plasmocitelor și limfocitelor B. Reacții vasculo-exudative intense C. Proliferarea de țesut de granulație D. Scleroza cicatricială sechelară E. Formarea unui exudat apos abundent, bogat în proteine |
|
|
|
11.* Care dintre următoarele leziuni histologice conferă specificitatea tabloului morfologic al tuberculozei? A. Leziunile proliferative - alveolita macrofagică B. Reacțiile exudative C. Brâul de limfocite D. Necroza de cazeificare E. Granulomul eozinofil |
|
|
|
12. Care din afirmațiile următoare privind celula Langhans sunt false? A. Derivă din insulele beta pancreatice B. Este o celulă gigantă, de peste 300 de microni C. Are numeroși nuclei dispuși în coroană, potcoavă sau sub forma literei H stilizată D. Rezultă prin metamorfozarea macrofagelor E. Citoplasma este clară, fin vacuolară |
|
|
|
13. Leziunile macroscopice circumscrise din inflamația tuberculoasă sunt: A. Ulcerația B. Caverna C. Nodulul acinos D. Tuberculul miliar E. Bronhopneumonia tuberculoasă |
s |
|
|
39. Identificați afirmațiile false referitor la dermatofibrom: A. Reprezintă o tumoră benignă a nervilor dermici B. Se întâlnește frecvent la nivelul extremităților C. Se dezvoltă din mușchiul erector al firului de păr D. Pe suprafața de secțiune sunt arii extinse de necroză și hemoragie E. Prognosticul este rezervat, supraviețuirea la 5 ani fiind de sub 40% |
|
|
|
9.* Următoarea afirmație referitoare la sifilide este adevărată: A. Apar după 2-12 zile de la apariția șancrului sifilitic B. Se însoțesc de adenopatie satelită C. Afectează cu predilecție palmele, plantele, flancurile D. Sifilidele mucoaselor se mai numesc rozeole E. Sifilidele eritematoase se mai numesc condiloame acuminate |
|
|
|
21. Evidențierea depunerilor de grăsime din steatoză se poate realiza cu ajutorul colorației/colorațiilor: A. Roșu de Congo B. Albastru de toluidină C. Scharlach D. Tricrom Gomori E. Sudan III |
CE |
|
|
22. Amiloidoza renală se caracterizează prin: A. Rinichi mărit de volum în prima etapă B. Consistența scăzută C. Rinichi palid, translucid D. Corticala îngroșată E. Depozite PAS-pozitive în celulele epiteliale tubulare |
ACD |
|
|
23. Amiloidoza splenică difuză se caracterizează prin: A. Splenomegalie ușoară B. Foliculi limfoizi încărcați cu amiloid C. Aspect de splină șuncă D. Consistență scăzută E. Se colorează pe secțiune cu soluție Lugol |
CE |
|
|
24. Următoarele afirmații despre splina Sagou sunt adevărate, cu excepția: A. Apar în tezaurismoze B. Se însoțește de o splenomegalie foarte importantă C. Are aspect de șuncă D. Pe secțiune prezintă noduli translucizi E. Sunt afectați preponderent corpusculii Malpighi |
DE |
|
|
25.* Mecanismul producerii distrofiei/alterării vacuolare este: A. Acumularea de grăsimi complexe în celulă B. Acumularea de mucină intracelular C. Acumularea de trigliceride în citoplasma celulelor D. Hiperhidratarea celulară E. Acumularea de glicogen în celule |
D |
|
|
1. Exudatul inflamator, trăsătura definitorie a tabloului lezional din inflamația acută are următoarele caracteristici: A. Diluează produșii toxici din focarul inflamator B. Este un lichid bogat în proteine C. Conține un număr variabil de granulocite, limfocite, plasmocite, macrofage D. Se formează ca urmare a scăderii permeabilității vasculare și a scăderii presiunii hidrostatice în capilare și venule postcapilare E. Asigură aportul local de imunoglobuline în focarul inflamator |
AE |
|
|
2. Abcesul: A. Este o inflamație purulentă localizată circumscrisă (cavitate plină cu puroi) B. Conține puroi constituit exclusiv din eozinofile, resturi tisulare și limfocite C. După ce este stopată înmulțirea microbilor, colecția purulentă este treptat încapsulată printr-o membrană zisă piogenă, formată din țesut de granulație D. Este determinat de infecții cu germeni virulenți ca pneumococul, streptococul, stafilococul E. Este o caracteristică a inflamației tuberculoase |
|
|
|
3.* Inflamația granulomatoasă se caracterizează prin: A. Prezența granulocitelor B. Granulocite intricate cu limfocite și plasmocite C. Eozinofile acumulate interstițial D. Plasmocite cu corpi Russell E. Acumulare focală de macrofage cu sau fără metamorfozarea lor în celule epitelioide și celule gigante multinucleate |
E |
|
|
4. Vindecarea de primă intenție are loc: A. În plăgile cu lipsă mare de substanță și neinfectate B. În plăgile deschise și neinfectate C. În plăgile chirurgicale suturate și infectate D. În plăgile cu lipsă minimă sau fără lipsă de substanță și neinfectate E. În plăgile chirurgicale suturate și neinfectate |
BE |
|
|
5. Inflamația pseudomembranoasă are următoarele caracteristici: A. Interesează seroasele, având ca trăsătură esențială formarea exudatului purulent B. Este determinată de microbi cu mare capacitate de invazie și care se înmulțesc pe suprafața mucoaselor respective C. Este determinată de microbii piogeni (stafilococ, streptococ) D. Formarea de false membrane ce conțin material necrotic, fibrină, microbi, polimorfonucleare, hematii E. Eliminarea falselor membrane se face prin fistule |
BD |
|
|
6. Inflamația seroasă are următoarele caracteristici: A. Exudat bogat în granulocite normale și piocite B. Afectează pleura, pericardul C. Exudat apos abundent, bogat în proteine (peste 3g%) D. Exudat apos ce conține puține celule: polinucleare, macrofage, eritrocite, celule de înveliș ale seroaselor E. Poate produce asfixie prin obstrucția căilor respiratorii |
BCD |
|
|
10. Infarctul alb: A. Poate rezulta prin ocluzie arterială și venoasă B. Macroscopic se prezintă sub forma unor arii palid-gălbui, consistență scăzută, bine delimitate, înconjurate de un lizereu roșu-violaceu C. Microscopic se caracterizează prin necroză cazeoasă D. Macroscopic se prezintă sub foma unor arii roșii-violacei, consistență crescută, bine delimitate E. Microscopic se observă necroza de coagulare |
BE |
|
|
11.* Trombul alb (de conglutinare) este alcătuit din: A. Trombocite și o cantitate variabilă de filamente de fibrină B. Trombocite, fibrină, hematii, leucocite C. Trombocite, fibrină, hematii D. Fibrină, leucocite E. Limfocite, hematii |
A |
|
|
12.* Majoritatea embolilor pulmonari mici determină: A. Infarcte pulmonare B. Șoc cardiogen C. Sindrom manifestat prin tuse, dispnee, durere toracică, hipotensiune D. Dispnee tranzitorie E. Moarte subită |
C |
|
|
13. Infarctul hemoragic poate fi întâlnit în: A. Creier B. Miocard C. Splină D. Intestin subțire E. Plămân |
ABDE |
|
|
21. Steatoza hepatică: A. Se mai numește ciroza hepatică B. Se mai numește ficatul gras C. Ficatul are consistență crescută D. Microscopic, hepatocitele conțin vacuole optic goale E. Poate fi urmarea aportului deficitar de acizi grași |
BD |
|
|
22. Următoarele pot fi exemple de hialin intracelular: A. Corpii Councilman B. Cicatricea keloidă C. Corpii Mallory D. Hialinul vascular E. Hialinul conjunctiv |
AC |
|
|
23.* Absența exercițiului fizic în timpul unei boli imobilizante poate avea ca și consecințe asupra mușchilor scheletici: A. Hipertrofia B. Displazia C. Regenerarea D. Atrofia E. Gangrena |
D |
|
|
24. Materialul de tip fibrinoid apare în: A. Cicatricea cheloidă B. Sclerodermie C. Funful ulcerului peptic D. Leiomiomul uterin E. Mixedem |
BC |
|
|
25. În amiloidoza renală, depozitele de amiloid se depun: A. În tubii contorți B. În glomeruli C. Intracelular D. Extracelular E. În foliculii limfoizi |
ABD |
|
|
13. În care din următoarele organe se poate dezvolta un infarct hemoragic? A. Cord B. Intestin C. Rinichi D. Splină E. Creier |
|
|
|
14. Inflamația seroasă are următoarele caracteristici: A. Exudat bogat în granulocite normale și piocite B. Exudat apos abundent, bogat în proteine (peste 3 g%) C. Exudat apos ce conține puține celule (polinucleare, macrofage, eritrocite, celule de înveliș ale seroasei) D. Poate produce asfixie prin obstrucția căilor respiratorii E. Afectează pleura, pericardul |
|
|
|
18. Care dintre următoarele afirmații referitoare la flegmon sunt adevărate: A. Se dezvoltă la nivelul mucoasei tractului digestiv, în special a apendicelui B. Este o inflamație supurativă difuză, fără tendință la delimitare clară C. Se caracterizează printr-un exudat hemoragic D. Se poate dezvolta la nivelul apendicelui, planșeului bucal, colecistului, meningelor moi E. Se însoțește de proliferarea unui țesut de granulație care tinde să delimiteze procesul supurativ |
|
|
|
6. Dintre ... de mai jos, reprezintă forme de pericardită cronică: A. Pericardita a..? B. Pericardita hemoragică C. Pericardita purulentă D. Pericardita fibrinoasă E. Pericardita c../ |
AE |
|
|
7. Identificați afirmațiile corecte referitoare la cardiomiopatia congestivă: A. Inima apare mărită în volum, cu greutatea de aproximativ 500g B. Este cea mai comună anomalie întâlnită la autopsiile atleților tineri care au decedat subit C. Poate fi secundară abuzului de alcool sau cocaină, sau idiopatică D. Miocardul apare palid, flasc, cu mici cicatrici subendocardice E. Microscopic este caracteristică atrofia unor fibre miocardice cu hipertrofia altora și fibroza difuză și perivasculară |
CDE |
|
|
8.* Bronșita acută îmbracă următoarele forme, cu excepția: A. Sero-fibrinoasă B. Catarală C. Ulcerativă D. Pseudomembranoasă E. Gangrenoasă |
A |
|
|
9.* Trombangeita obliterantă se mai numește și: A. Boala Monckeberg B. Boala Buerger C. Boala de Quervain D. Vasculita sistemică necrotizantă E. Arterita Libman-Sacks |
B |
|
|
10. Reprezintă complicații ale tromboflebitelor: A. Insuficiența venoasă cronică B. Celulita C. Boala Buerger D. Trombembolismul pulmonar E. Trombangeita obliterantă |
ABD |
|
|
11. Arteriolohialinoza se evidențiază de obicei la nivelul următoarelor organe: A. Rinichi B. Cord C. Splină D. Tiroidă E. Plămân |
AC |
|
|
12. Poliarterita nodoasă: A. Este o vasculită acută, necrotizantă, de etiologie cunoscută B. Este o vasculită acută, necrotizantă, de etiologie necunoscută C. Este o vasculită cronică, necrotizantă, de etiologie necunoscută D. Clinic se manifestă prin reacții generale nespecifice, cu: febră, oboseală și prin simptomatologie de organ - hematurie și albuminurie, melenă, dureri musculare E. Afectează predominant ficatul |
BD |
|
|
14. Complexul primar tuberculos pulmonar este reprezentat de: A. Afectul primar B.Abcesul rece C.Adenopatia hilară D.Limfangita de legătură E. Caverna veche cu pereții formați din țesut de granulație |
AD |
|
|
15. Pacient cașectic?, cu vârsta de 69? de ani prezintă la necropsie numeroase leziuni pulmonare, hepatice, intestinale de aspect rotunjit, de 1-2 mm în diametru, unele cenușii-translucide, altele cenușiu-gălbui, al căror substrat microscopic este reprezentat de: A. Granuloame centrate de coloniile de Actinomyces B. Granuloame cu celule Langhans C. Necoză de cazeificare D. Necroză de coagulare E. Folicul tuberculos |
BC |
|
|
16.* Manifestările sifilisului terțiar pot include următoarele, cu excepția: A. Leziuni proliferative și alterative difuze vasculare B. Gome sifilitice C. Sifilide D. Paralizie generală progresivă E. Tabes |
D |
|
|
17.* Stadiul primar al sifilisului câștigat se manifestă prin: A. Micropoliadenopatie B. Șancru sifilitic C. Gome sifilitice D. Mezaortită sifilitică E. Sifilide cutanate |
D |
|
|
18.* Substratul morfologic din actinomicoză este reprezentat de: A. Inflamație cronică proliferativă nespecifică cu constituirea de microabcese B. Granulomul tuberculos centrat de coloniile de Actinomyces C. Coloniile de Actinomyces, înconjurate de neutrofile, celule xantomatoase, macrofage de tip epilioidm rare celule gigante multinucleate și țesut de granulație la periferie D. Coloniile de Actinomyces, înconjurate de eozinofile, celule xantomatoase, macrofage de tip epitelioid, rare celule gigante multinucleate, țesut de granulație la periferie E. Inflamație cronică granulomatoasă și aglomerări de polimorfonucleare eozinofile |
C |
|
|
19.* În trichineloză, tabloul microscopic este reprezentat de: A. Larva închistată și înconjurată de granuloame inflamatorii, numeroase polimorfonucleare neutrofile și histiomacrofage încărcate cu lipide B. Prezența larvei torsionate înconjurate de o membrană piogenă C. Granuloame inflamatorii, cu numerase eozinofile și uneori cu celule gigante multinucleate D. Leziuni alterative mergând de la intumescența tulbure până la necroză datorate faptului că virusul trăiește și se multiplică strict intracelular E. Pereții chistului se pot resorbi după 6 luni - 2 ani |
C |
