Use LEFT and RIGHT arrow keys to navigate between flashcards;
Use UP and DOWN arrow keys to flip the card;
H to show hint;
A reads text to speech;
144 Cards in this Set
- Front
- Back
|
Unde se situeaza Cat de des intalnit Chist canal tireoglos |
Partea mediala a gatului Cel mai frecvent chist in aceasta zona |
|
|
Embriologia glandei tiroide |
1mugure median + 2 muguri laterali mugurele median - DTG - limba (foramen cecum) |
|
|
Traiectul DTG |
Limba (foramen cecum) -> septul cecum-> retrohioidian -> varful piramidei Lalouette (tiroida) |
|
|
Complicatiile persistentei DTG |
- glande tiroidiene accesorii (linguale, suprahioidiene, intratoracice) -chiste DTG |
|
|
Cu ce este tapetat DTG persistent |
membrana epiteliala |
|
|
Chist DTG - clinic |
O formatiune tumorala chistica moale/elastica sau dura pe linia mediana in apropierea osului hioid De obicei fara simptome |
|
|
Miscarile TGDC |
se misca superior in timpul deglutitiei sau protruziei limbii |
|
|
Complicatii TGDC |
ICRS comprimarea traheei comprimarea leringelui supuratia chistului mai rar ectopie tiroidiana sau hipotiroidism |
|
|
Diagnostic TGDC |
Clinic + ECO + Cautarea tesutului tiroidian ectopic sau malign |
|
|
Tratament TGDC |
Chirurgical - tehnica Sistrunk Excizia -chistului -ductului tireoglos (complet) -partii medii a hioidului -tesutului de la hioid la foramen cecum (arborizatii) |
|
|
Recurenta TGDC post OP |
5% din arborizatia partii superioare a TGD |
|
|
TGDC - tratament alternativ |
Scleroterapia DOAR DACA SE EXCLUDE MALIGNITATEA!! succes la 1/3 cazuri |
|
|
Etiologia LAP la copii |
- 52% hiperplazie reactiva de orig. nedeterminata - 32% boala granulomatoasa - 13% neoplazii (2/3 Hodgkin) - 3% infectii cronice dermatologice sau bacteriene |
|
|
Ex. de boala granulomatoasa frecvente la copii |
-boala zgarieturii de pisica -mycobacterii atipice -m. tuberculosis -histiocitoza X |
|
|
LAP localizata la copii - unde? |
- cervical - axilar - inghinal - supraclavicular - epitrohlear Necesita examen fizic complet pt. excluderea unei infectii sau boli sistemice |
|
|
LAP la copii - evolutia nodulilor in inf. cu Stafilococi si streptococi |
-Noduli cervicali inflamati -Se dezvolta in cateva zile -Progreseaza spre fluctuenta |
|
|
Ce trebuie urmarit la examinarea nodulilor limf. |
5 CARACTERISTICI -localizare -marime -consistenta -aderenta -sensibilitate |
|
|
Analize pentru diagnosticarea LAP |
-teste sange -hemocultura -test tuberculina -Rx -ultrasonografie -biopsie |
|
|
Tratament chirugical al LAP |
-in cazul de supuratie secundara necrozei tisulare -incizia si drenajul nodulilor fluctuanti |
|
|
Limfangiom - definitie |
Malformatii congenitale ale sist. limfatic care implica pielea si tesutul subcutanat |
|
|
Limfangiom - incidenta si depistare |
Sunt rare (4% din tumorile vasculare) Raport pe sexe B : F = 3 : 1 50% diagnosticare la nastere, iar restul devin evidente pana la 5 ani |
|
|
Clasificare limfangioame |
In functie de adancime si marime -vezicule superficiale = LIMFANGIOAME CIRCUMSCRISE -profunde = LIMFANGIOAME CAVERNOASE si HIGROMA CHISTICA |
|
|
Localizarea limfangioamelor |
-pot aparea oriunde la niv. pielii si mucoaselor -c.m.f : cap, gat; extremitati proximale, fese, trunchi -arareori in intestine, pancreas, mezenter |
|
|
Localizarea limfangioamelor profunde |
-leziunile profunde apar de obicei in zone ->tesut areolar ->gat -> axila ->vintre |
|
|
Aspectul limfangioamelor |
-leziunile profunde, aspect la suprafata ->zona mica, bine delimitata -> zona mare, cu margini difuze, neclare -limfangiomul = multe clustere persistente alc. din vezicule cu lichid limfatic clar -zona afectata are D = 1-cativa cm, dar poate cuprinde o intreaga extremitate |
|
|
Originea limfangioamelor |
-cisterne limfatice rezultate dintr-un sac limfatic primitiv care nu a reusit sa se conecteze cu restul sistemului limfatic -unele reprezinta mai degraba malformatii vasculare decat neoplazii |
|
|
Limfangioamele circumscrise - clinic |
-La nastere = tipic putine vezicule -In urmatorii ani -> cresc in numar -> se extinde suprafata leziunii -Pot trece neobservate, asimptomatice pana la cativa ani -Ocazional: sangerari minore + drenaj de lichid limpede din vezicule rupte (cantitate mare) |
|
|
Limfangioamele cavernoase - clinic |
-noduli subcutanati de consistenta cauciucului -pot avea dimenisuni mari -pielea nu prezinta leziuni / modificari -zona de implicare: D=1cm - multi cm |
|
|
Higroma chistica - clinic |
-imediat dupa nastere se remarca o umflatura subcutanata profunda, chistica -localizare frecventa: gat, parotida, axila -mai mare decat limfangiomul cavernos -daca sunt drenate, se umplu rapid cu l. limf -daca nu se excizeaza complet, cresc mari |
|
|
Diagnostic limfangiom |
-eco -RMN |
|
|
Tratament limfangioame |
-nicio asistenta medicala eficienta -neresponsiv la radiatii sau steroizi -PROPRANOLOLUL (inclusiv pt. limfangiomatoza difuza) -alternativ: injectare locala de BLEOMICINA -tratament preferat: excizia chirurgicala COMPLETA |
|
|
Embriologie - arcuri branhiale |
S4-S8 4 perechi de arcuri + 2 perechi rudimentare domina aria cervicofaciala |
|
|
Origini din arcuri branhiale |
Arc branhial 1 - mandibula Sant branhial 1 - cavitate timpanica Arc branhial 2 - hioid Sant branhial 2 - fosa tonsilara |
|
|
Reminiscente arcuri branhiale - asp. clinice |
Prezente la nastere: fistule + sinusuri Dezv. in copilarie: chistele Frecv: FISTULE > SINUSURI > CHISTE -Deschiderea externa a fistulelor ramane neobs. initial, apoi apare un lichid de drenaj MUCOID (posibil si lichid de infectie) -Tractul poate fi palpat |
|
|
Anomaliile caror arcuri branhiale sunt rare |
1,3,4 (reminiscente in ureche) |
|
|
Unde se afla ostiumul extern al celui de-al doilea sant branhial? |
la niv. limitei anterioare a SCM |
|
|
Diagnostic reminiscente arcuri branhiale |
Clinic Fistulografie ECO (Doppler) la chiste |
|
|
Tratament reminiscente arcuri branhiale |
Fistula -incizie mica in jurul deschiderii externe -se evita lezarea tractului -se poate introduce un cateter -disectia se incepe cefalic si se merge panca cand devine dificila vizualizarea -se practica o alta incizie paralele -tractul este tras prin a doua incizie si se continua disectia cefalic pana la bif. carotidei; aici, tractul se insera pe faringe -fistula este ligaturata, suturata si excizata NU se trateaza daca terenul este inflamat (recidiva), mai intai se trateaza infectia! |
|
|
Etiologie torticolis congenital |
1-2% Mai des la cei in prezentatie pelvina -Exista si o predispozitie familiala -Malpozitia capului in uter -> edem -> ischemie -> fibroza -Presiune pe XI -> denervare progresiva SCM -Pozitie de liliac, posibil scolioza |
|
|
Torticolis congenital - clinic |
Se dezv. la 2-4 saptamani (mai des SCM DREPT!) -primul semn poate fi o masa tumorala la 1/3 inf. a SCM afectat (s1-s8); se remite spontan (s2-s6) -sever: plagiocefalie, asimetrie faciala, fald epicantic unilat., deplas. ant. a urechii ipsilat. |
|
|
Torticolis congenital - anomalii asociate |
4 ANOMALII -displazie de sold -metatarsus adductus -picior equinovar -subluxatie C1-C2 |
|
|
Diagnostic torticolis congenital |
Rx ECO |
|
|
Torticolis congenital - tratament |
1.Se poate remite spontan 2.Terapie conservativa (intindere pasiva/activa + management ambiental 4-5 luni) 3.Chirurgical |
|
|
Torticolis congenital - device-uri tratament |
- TOT (orteza tubulara pt. torticolis) dupa 4-5 luni -DOC band = carcasa dn plastic cu captuseala de spuma; aplica presiuni usoare si controleaza cresterea capului copilului; impiedica cresterea regiunilor proeminente si favorizeaza cresterea regiunilor plate; NU PRODUCE DURERE! |
|
|
Torticolis congenital - chirurgie |
-miscari limitate ale gatului / plagiocefalie / asimetrie faciala dupa 6-12 luni -> CHIRURGIE -miotomie simpla -eliberare bipolara a SCM -eliberare unipolara SCM cu rezectie partiala -mioplastie -rezectie radicala -alungirea combinata subperiostala..... |
|
|
Torticolis congenital - post OP |
-terapie fizica -orteze post OP |
|
|
Cauze torticolis dobandit |
-C.m.f = rotatie atlanto-axiala (infl. locala -> hiperemie -> laxitatea lig. at-ax.) -Altele: traumatic, dislocare fixata, neurologic, def. coloana cervicala, artrita reumatoida juvenila, torticolis ocular |
|
|
Tratament torticolis dobandit |
guler moale, caldurea, repaus, analgetice cauzele specifice -> tratament specific se vindeca dupa 7-10 zile de obicei |
|
|
Atrezie esofagiana - incidenta |
1 la 3000 nn vii |
|
|
Originea primordiului respirator |
o invaginare ventrala a intestinului post-faringian (s4) |
|
|
Atrezie esofagiana - etiologie |
-cazuri sporadice -familial < 1% -malformatiile asociate sunt prezeinte in 50% VACTERL |
|
|
VACTERL stands for... |
Vertebra Artery Cord Trachea Esophagus Renal Limb |
|
|
Cate tipuri de AE? |
5 TIPURI 1.Cu fistula T-E distala (86%) 2.Pur, fara fistula (7%) 3.T-E in forma de H (4%) 4.Cu fistula T-E proximala (2%) 5.Cu fistula T-E proximala si distala (1%) |
|
|
Motilitatea esofagului in AE |
Motilitate anormala Peristaltica afectata Presiune mai mare |
|
|
Diagnostic AE |
Prenatal: eco (polihidramnios) Post-natal: hipersalivatie, NU sonda nazo-gast. Rx: distanta dintre bonturi s.contrast nu ajunge in stomac aeratii intestinale |
|
|
Tratament AE |
1.Conservator (catetere) 2.Chirurgical -toracotomie postero-laterala dreapta -se taie v. azygos intre 2 ligaturi -se exploreaza cele 2 capete ale esofagului -se diseca fistula T-E cat mai aproape de T -anastomoza T-T +- miotomie circulara/canelara -tub de dren toracic |
|
|
Variante daca esofagul e prea scurt |
1.esofagoplastie cu stomacul cu incizie pe mica curbura 2.esofagoplastie cu stomacul prin herniere 3.esofagoplastie cu intestin subtire, colon sau marea curbura a stomacului |
|
|
Managementul pre-OP al fistulei T-E |
Gastrostomie pentru nutritie Cateter de aspiratie sau faringostomie |
|
|
Incidenta HD |
1 la 2200 nn vii |
|
|
Volumul de herniere |
Destul de mare cat sa cuprinda mare parte din intestin, splina sau ficat |
|
|
Ef. HD asupra plamanilor |
hipoplazie pulmonara |
|
|
Din ce se formeaza diafragmul |
Fuziunea in S8 dintre -sept transvers -membrane pleuroperitoneale -mezenter pleuroperitoneal -perete mezodermal |
|
|
Cand se produce hernierea |
In perioada critica de dezvoltare pulmonara, s3-s16 |
|
|
Localizarea defectului diafragmatic |
80-85% pe dreapta posterolateral (Bochdalek) c.m.f. anterior retro/peristernal rar central |
|
|
Efecte asupra dezv. pulmonare |
Plamanul ipsilateral este grav afectat -hipoplazie -mai putine diviziuni bronsice -ramificare arteriala redusa -hiperplazia musculara arteriala -> RVPulm. mare -deficit de surfactant |
|
|
Variante HD |
Eventratia = HD tip "sac" -diafragm subtire si membranos datorita muscularizarii deficitare Agenezia diafragmatica = forma extrema de HD |
|
|
HD - fiziopatologie |
-RVPulm. crescuta + hipoplazie -> ->hipoxemie ->hipercapnie ->acidoza -Persistenta circulatiei fetale MENTINEREA SUNTULUI DREAPTA->STANGA |
|
|
Diagnostic pre-natal HD |
ECO -personal experimentat -varsta avansata a sarcinii -anomalii asociate -in medie la 24s. |
|
|
Diagnostic post-natal HD |
ARDS (tahipnee, cianoza, paloare, retr. torace) Soc apexian deplasat la dreapta Murmur vezicular discret +- borborisme Rx toracic-abdominal |
|
|
Anomalii asociate cu HD |
-in 50% din cazuri prezente -c.m.f. anomalii cromozomiale -dismorfism facial, hipoplazie digitala distala, anomalii cardiace, renale, cerebrale |
|
|
Prognostic HD |
-RAU cand se asociaza cu anomalii cromozomiale -RAU cand herniaza ficatul sau este mic volumul pulmonar -daca se suspecteaza PRE-natal ->RMN fast fetal ->cariotip fetal |
|
|
Tratament HD |
PRE-natal -> glucocorticoizi POST-natal -> stabilizare hemodinamica 1st -> ventilatie cu presiune scazuta -> sonda nazo-gastrica pentru decompresie -> cateter arterial ombilical pentru ASTRUP si PA -> cateter venos ombilical pentru nutritie si med. |
|
|
Cand se intervine chirurgical in HD |
dupa stabilizarea hemodinamica 48-72h |
|
|
Rezultate post OP in HD |
80% succes daca nu exista anomalii asoc 50% daca apar probleme |
|
|
Incidenta PE |
1 la 400-1000 nn B : F = 5 : 1 |
|
|
Etiologie PE |
-forta musculara disprop. cu stres pe cutia toracica -Marfan, Ehlers-Danlos, OI, boli neuro-musc |
|
|
Simptome PE |
Intoleranta la efort Dureri in piept Rezistenta scazuta Volum respirator scazut |
|
|
Imagistica PE |
Rx si CT |
|
|
Tratament PE |
Clasic: procedura Ravitch -disectia cartilajelor costale caudal de modificarea sternala -scoaterea plastronului sternal si osteotomia sternului cu repozitionare corecta Procedura Nuss -2 incizii pe partile laterale ale toracelui -toracoscopic se introduce o bara de metal |
|
|
Sinonime PC |
Piept de pui = piept de porumbel = piept piramidal = piept piramidal = torace cuneiform = cifoza sternala = piept in carena |
|
|
Etiologie PC |
Etiologie necunoscuta Agregare familiala puternica |
|
|
Complicatii PC |
Asociat cu anomalii musculo-scheletale NU are simptome clinice importante NU perturba fiziologia ASPECT NEPLACUT |
|
|
Tratament PC |
Daca toracele este flexibil -> BRACING Daca nu / sever -> Ravitch + proteza schimbabila / mesa sintetica in ochiuri de plasa de hamac |
|
|
Ce contine cordonul ombilical |
2 artere 1 vena ductul omfaloenteric uraca gelatina Wharton |
|
|
Dimenisuni cord ombilical la nastere |
D = 1,5cm
C = 3,6cm |
|
|
Ariile anatomice ale ombilicului |
Cicatricea Mamelonul Cushion-ul |
|
|
Afectiunile canalului omfalo-mezenteric |
1.Permeabilitate completa -> drenajul intestinului prin ombilic ("stoma" ombilicala) 2.Tesut ombilical persistent fara conexiune intestinala -> polip ombilical 3.Persistenta tesutului la ileon fara conexiune cu ombilicul -> diverticul Meckel 4.Duct mijlociu persistent inchis in ambele parti -> chist de duct omfalo-mezenteric 5.Persistenta de cordon fibros -> ocluzie intestinala |
|
|
Tratamentul afectiunilor c. omfalo-mezenteric |
Excizia chirurgicala a ductului omfalo-mezenteric restant |
|
|
Afectiunile uracai |
1.Persistenta completa -> ombilic umed + ITU 2.Persistenta la nivel ombilical fara conexiune cu vezica -> polip ombilical 3.Persistenta la nivel vezical fara conexiune cu ombilicul -> diverticul vezical -> obstructie ureterala 4.Persistenta ductului inchis la ambele capete -> chist uracal -> masa tumorala, infectii, dureri abd. |
|
|
Tratamentul afectiunilor uracai |
Excizia completa a intregii leziuni + o manseta din vezica urinara Excizia incompleta -> risc de ADENOCARCINOM de URACA |
|
|
Cand se inchide inelul ombilical |
Inchiderea completa pana la 5 ani NU se inchide spontan daca ->D > 1,5 cm ->multa piele proeminenta ->alte predispozitii |
|
|
Hernie ombilicala - manifestari clinice |
-Asimptomatic -Uneori interfera cu alimentatia (la copiii mici) -Sunt detectate la nastere sau cand nn plange -Se reduc usor chiar daca sunt voluminoase -Marginile defectului fascial se pot palpa usor -Defectul fascial ESTE un INDICATOR al inchiderii spontane -Gradul de protruzie NU ESTE un INDICATOR! |
|
|
Hernie ombilicala - DD |
cu herniile peretelui abdominal -> ventrale -> supraombilicale Acestea nu se inchid spontan |
|
|
Complicatii hernie ombilicala |
-incarcerare sau strangulare foarte rar (0,2%) |
|
|
Tratament hernie ombilicala |
-majoritatea nu se trateaza (se inchid spontan pana la 5 ani) -interventie chirurgicala ->strangulare ->incarcerare ->hernii largi cu sanse mici de inchidere spontana |
|
|
Aspectul granulomului ombilical |
-aspect tumoral (c.m.f. cauza a unei mase ombilicale) -moale -umed -roz -pedunculat -friabil -3-10mm lungime |
|
|
De ce se formeaza granulomul ombilical? |
-in primele saptamani, din cauza excesului de tesut persistent la baza ombilicului -apare cel mai probabil cand exista o inflamatie a cordonului (infectie) |
|
|
Tratament - granulomul ombilical |
Topic: AgNO3 75% aplicat cu un aplicator de lemn cu agno3 premontat 1-2 x pe saptamana cateva saptamani ATENTIE: AgNO3 poate provoca arsuri chimice / colorarea tesutului inconjurator!!! Daca nu raspunde la tratament, se practica ligatura granulomului |
|
|
Polipul ombilical - origine, aspect, tratament |
Formatiuni ferme formate din epiteliu (DOmfM sau Uraca) ->intestinal ->uroepiteliu Sunt mai rari si mai mari decat granuloamele NU raspund la tratament cu AgNO3 Necesita excizie chirurgicala |
|
|
Omfalita |
Infectie a ombilicului si tesutului adiacent Se caracterizeaza printr-o scurgere purulenta la nivelul bontului ombilical, cu indurare periferica, eritem si sensibilitate |
|
|
Factori de risc pentru omfalita la nn |
-greutate mica la nastere -nastere prelungita -ruperea prematura a membranelor -infectie materna -nastere nesterila -cateterizare ombilicala -nastere la domiciliu -afectiunile sistemului imunitar |
|
|
Semne sistemice de omfalita |
-letargie -febra -iritabilitate -inapetenta |
|
|
Complicatiile omfalitei |
-c.m.f = sepsis -arterita ombilicala septica -tromboza venei porte -abces hepatic -peritonita -gangrena intestinala -eviscerarea intestinului subtire -fasceita necrozanta -exitus :( |
|
|
Rata de mortalitate pentru omfalita Factori de prognostic negativ |
7-15 % Sexul M, prematuritatea, nasterea septica, temperatura anormala |
|
|
Etiologie si tratament - omfalita |
-Infectie polimicrobiana ->S. aureur ->S. pyogenes ->E. coli ->K. pneumoniae ->P. mirabilis Tratament de electie: pt G- / G+ ->Metronidazol ->Clindamicina ->local cu bandaje antiseptice |
|
|
Fasceita necrozanta - etiologie si tratament |
Complicatie rara a omfalitei (polimicrobian) Chirurgie prompta si agresiva Antibiotice spectru larg Terapie intensiva |
|
|
Fasceita necrozanta - prognostic |
Semne de toxicitate sistemica Bacteriemie Sepsis Soc Mortalitate: 60-85% |
|
|
Gastroschizis - def si incidenta |
Defect al peretelui abdominal ce intereseaza toata grosimea, paraombilical, cu eviscerare intestinelor 1-5 la 10 000 de nn. |
|
|
Factori de risc - gastroschizis |
-fumat -droguri recreationale -alcool -IMC scazut -Infectii tract genito-urinar -nulipare -ibuprofen, aspirina |
|
|
Relatia gastroschizis - MSAFP |
In aproape toate cazurile, MSAFP este crescuta |
|
|
Diagnostic - gastroschizis |
PRE-natal -> ecografic -> MSAFP ridicat -> c.m.f. oligohidramnios, dar posibil si poli- POST-natal ->exteriorizarea organelor abdominale (c.m.f. intestinele) ->edem, intlamatie ->malrotatie, atrezie, stenoza in 25% din cazuri ->nu este asociat cu malformatii extra GI (in contrast cu omfalocelul) |
|
|
Gastroschizis - pregatire pre-OP |
Acoperirea viscerelor cu o punga de plastic cu solutie salina Controlul temperaturii Linie venoasa periferica Ampicilina si gentamicina Decompresia stomacului cu sonda nazo-gastrica |
|
|
Tratament gastroschizis |
Reducerea viscerelor intraabdominal Inchiderea peretelui abdominal fara crearea unei presiuni prea mari Inchiderea primara are succes 70% |
|
|
Omfalocel - def si incidenta |
Defect in peretele abdominal anterior prin care continutul abdominal este extrudat la bazal cordonului ombilical -organele herniate acoperite de pritoneul parietal, gelatina Wharton, amnion 1 la 5000 nn |
|
|
Omfalocel - etiologie |
3 teorii -persistenta bandeletei mezodermale ce lega embrionul caudal de corion -imposibilitate intestinelor de a se reduce in abdomen -esecul migrarii complete a plicii laterale |
|
|
Omfalocel - anomalii asociate |
50-70% -cardiace (40%) (def. mari) -neurale -buze / palat -cloaca -GI (def. mici < 4cm) -cromozomiale |
|
|
Diagnostic omfalocel |
PRE-natal ->eco ->poli- sau oligohidramnios -> 70% MSAFP ridicat -> RMN |
|
|
Tratament - omfalocel |
-Cezariana nu imbunatateste rezultatele la omfalocelul necomplicat -Defect mic -> inchiderea p. abdominal -Defect mare -> sac de Dacron cu reducere progresiva -Defect foarte mare -> agent sclerozant -Tehnici adjuvante ->acoperire cu piele -> eventratie ->incizii laterale pentru afrontare ->metoda Fufezan |
|
|
Metoda Fufezan pentru omfalocel |
Excizia unei margini a membranei si suturarea defectului Alta excizie dupa cateva zile |
|
|
Hernia inghinala. Prevalenta. |
1-5% nn 9-11% prematuri |
|
|
Hernia inghinala. Dezvoltare testicule |
partea ventromediala a crestei urogenitale (s6-7)
coboară prin cavitatea celomica până aproape de scrot(până în s10)
coboară în scrot,impingand si vaginala (L7-9)
vaginala se oblitereaza (pana inn2 ani) |
|
|
Processus vaginalis |
Luna 3 Diverticul la orificiul inghinal profund, dintr-o protuzie a peritoneului |
|
|
Diverticulul Nuck |
Procesul vaginal la fete(uter-labia mare) |
|
|
Canalul inghinal |
ant. - aponevroza m. OE post.- fascia transversa inf. - ligamentul inghinal sup. - tendonul conjunct |
|
|
Orificii canal inghinal |
intern - în fascia transversa, form. din m.T+OI extern- m. OES+OEL |
|
|
Tipuri de hernie inghinala |
Directă Indirecta Hidrocel(lichid peritoneal) |
|
|
Hernia inghinala directă |
Rar la copii, de obicei ca urmare a curei herniei indirecte
NU prin canal medial si inf de vasele epigastrice prof
|
|
|
Hernia inghinala indirecta |
prin canal lateral de vasele epigastrice prof |
|
|
Herniile femurale |
rar la copii medial de artera posterior de ligamentul inghinal |
|
|
Incarcerarea |
14-31% din cazuri (85% la <1an, mai frecv fete) |
|
|
Strangularea |
compromiterea elementelor vasculare datorită edemului (limfatic+venos) |
|
|
Manifestări clinice |
Fara tumefiere Cu tumefiere intermitenta(majoritatea, la creșterea presiunii abdominale) Reductibilă Încarcerată |
|
|
Hemangiom |
tumora benigna proliferarea cel. endoteliale |
|
|
Hemangiom. Prevalenta |
NU sunt cele mai frecvente tumori ale copilariei cutanat 4-10% F:B=3-5:1 incidenta crescuta la prematuri si la populatia alba hemangioame multiple din mame cu sarcini multiple |
|
|
Hemangiom.Factori de risc prenatali |
varsta inaintata mama preeclampsie placenta praevia |
|
|
Hemangiom. Evolutie |
lunile 1-6 progresie rapida lunile 6-12 proliferare moderata dupa luna 12 incepe sa regreseze pe alt slide: faza de involutie incepe in a doua parrte a primului an, si continua de obicei 7 ani |
|
|
Hemangiom. Fiziopatologie |
proliferare clonala a celulelor endoteliale rezultate din vasculogeneza(formare de vase din angiobasti), mai debgraba decat angiogeneza(aparitia de noi vase din cele preexistente) dezechilibru intre factorii + si - vasculogenici reprezentati de hemangiom si tesutul adicent *hemangioamele contin leucocite hematopoietice de origine mieloida care ar putea avea un rol |
|
|
Hemangiom. Clinic |
majoritatea nu sunt vizibile imediat, ci in primele zile/luni semn cutanat premonitoriu: teleangiectazie+zona de paloare adiacenta pot fi subtile, confundate cu vanataie rar se prezinta ca o pata rosie de obicei SOLITARE |
|
|
Hemangiom. Forma, dimensiuni,localizare |
predilectie cap, gat mm-cm cele cutanate de obicei<5mm |
|
|
Hemangiom. Clasificare |
Superficial("capsuna/capilare") Profund Combinat |
|
|
Hemangiom. Complicatii |
Ulceratia(cea mai frecv, 16%) Sangerare, infectie, cicatrici(traume) Desfigurare Durere |
|
|
Hemangiom. Diagnostic |
eco RMN |
|
|
Hemangiom. Tratament |
depinde de marime, localizare, morfologie, posibilitatea aparitiei complicatiilor, cicatricilor, desfigurarii, varsta pacientului, stadiul evolutiv |
|
|
Hemangiom. TRatament |
-pasiv -activ: medicamentos: propanolol (2-2,5mg/kgc/zi) in lunile 1-8 per os prednison(2-3 mg/kgc/zi) dimineata per os interferon 2-3 mil. u/m2, 6-12 luni laser/crioterapie bleomicina/vincristin embolizare tratamentul complicatiilor |
