Teoria Generala A Obligatiilor

Front 1

Definiţi obligaţia

Back 1

Obligaţia este acel raport juridic în conţinutul căruia intră dreptul subiectului activ (numit creditor), de a cer subiectului pasiv (numit debitor) – şi căruia îi revine îndatorirea corespunzătoare – de a da, a face sau a nu face ceva, sub sancţiunea constrângerii de stat în caz de neexecutare de bunăvoie.

Front 2

Care sunt subiectele raportului juridic de obligaţie ?

Back 2

Subiectul activ poartă denumirea de creditor, iar cel pasiv de debitor. Pot fi atât persoanele fizice cât şi persoanele juridice.

Front 3

În ce constă conţinutul raportului juridic de obligaţie ?

Back 3

Este format din dreptul de creanţă aparţinând creditorului şi obligaţia corespunzătoare acestui drept, care incumbă debitorului. O latură esenţială a raportului de obligaţie o constituie conţinutul său patrimonial: dreptul de creanţă se înscrie în activul patrimoniului, iar obligaţia corelativă este cuprinsă în pasivul acestuia.

Front 4

În ce constă obiectul raportului de obligaţie ?

Back 4

Obiectul raportului de obligaţie, conceput ca acţiune sau abstenţiune concretă la care este îndatorat subiectul pasiv şi îndreptăţit subiectul activ, poate consta fie într-o prestaţie pozitivă (a da, a face ceva), fie într-o abţinere (a nu face ceva la care, în lipsa obligaţiei asumate, subiectul pasiv ar fi fost îndreptăţit).

Front 5

Ce este obligaţia de a da ?

Back 5

A da înseamnă a constitui sau a transmite un drept real oarecare. Ea nu se confundă cu obligaţia de a preda materialmente lucrul vândut, această din urmă obligaţie fiind o obligaţie de a face.

Front 6

Ce este obligaţia de a face?

Back 6

Este îndatorirea ce revine subiectului pasiv de a efectua o lucrare şi, în general, orice prestaţie pozitivă în afara acelora care se încadrează în noţiunea de a da.

Front 7

Ce este obligaţia de a nu face?

Back 7

Constă într-o abţinere la care este îndatorat subiectul pasiv, de la ceva ce ar fi putut să facă în lipsa obligaţiei asumate.

Front 8

Clasificaţi obligaţiile după izvoare

Back 8

a) contracte;
b) acte juridice unilaterale;
c) fapte ilicite cauzatoare de prejudicii (delicte şi cvasidelicte civile);
d) îmbogăţirea fără just temei;
e) gerarea de către o persoană a intereselor altei persoane;
f) plata unei prestaţii nedatorate.

Primele două categorii sunt obligaţii născute din acte juridice. Celelalte sunt obligaţii născute din fapte juridice.

Front 9

Enunţaţi clasificările obligaţiilor în funcţie de obiectul lor

Back 9

a) obligaţii pozitive (obligaţiile de a da şi obligaţiile de a face);
b) obligaţiile negative (obligaţiile de a nu face);

a) obligaţii pecuniare;
b) obligaţiile nepecuniare;

a) obligaţiile determinate (numite şi obligaţii de rezultat);
b) obligaţiile de prudenţă şi diligenţă (numite şi obligaţii de mijloace).

Front 10

Ce sunt obligaţiile de rezultat?

Back 10

Ceea ce este caracteristic pentru obligaţia determinată (de rezultat) este faptul că obligaţia este strict precizată sub aspectul obiectului şi scopului urmărit, debitorul obligându-se ca, desfăşurând o anumită activitate, să atingă un rezultat bine stabilit.

Front 11

Ce sunt obligaţiile de prudenţă si diligenţă ?

Back 11

Caracteristica obligaţiei de prudenţă şi diligenţă (obligaţiei de rezultat) este aceea că obligaţia debitorului nu constă în îndatorirea precizată de la început de a atinge un anumit rezultat determinat, ci în îndatorirea sa de a depune toată diligenţa necesară pentru ca rezultatul dorit să se realizeze.

Front 12

În ce constă diferenţa dintre obligaţiile determinate şi obligaţiile de prudenţă şi diligenţă pe teren probatoriu ?

Back 12

În primul caz, neatingerea rezultatului dorit constituie, ipso facto, o dovadă a culpei debitorului (o prezumţie de culpă a acestuia). Neatingerea rezultatului în cel de-al doilea caz nu mai este, prin ea însăşi, o dovadă a culpei, ci revine creditorului sarcina de a dovedi în mod direct împrejurarea că debitorul nu a depus, pentru atingerea rezultatului preconizat, prudenţa şi diligenţa care erau obligatorii.

Front 13

Clasificaţi obligaţiile după sancţiunea juridică

Back 13

a) obligaţii civile (care se bucură integral de sancţiunea juridică);
b) obligaţii naturale (numite şi obligaţii civile imperfecte, care nu se mai bucură de integralitatea sancţiunii juridice).

Front 14

Clasificaţi obligaţiile după opozabilitatea lor

Back 14

a) obligaţii obişnuite (cărora le sunt proprii toate regulile care cârmuiesc drepturile relative) ;
b) obligaţiile reale (numite şi propter rem - apar ca un accesoriu al unui drept real, ca adevărate sarcini reale ce incumbă titularului unui drept real privitor la un bun) ;
c) obligaţiile opozabile terţilor (numite şi scriptae in rem - caracterizate prin aceea că sunt atât de strâns legate de posesia lucrului, încât creditorul nu poate obţine satisfacerea dreptului său decât dacă posesorul actual al lucrului va fi obligat să respecte acest drept, deşi nu a participat direct şi personal la formarea raportului de obligaţie).

Front 15

Care sunt izvoarele obligaţiilor conform Codului civil?

Back 15

a) contractul;
b) cvasicontractul;
c) delictul;
d) cvasidelictul;
e) legea.

Front 16

Definiţi contractul conform Codului civil

Back 16

Contractul este un acord de voinţă între două sau mai multe părţi, prin care se constituie, se modifică ori se stinge un raport juridic de obligaţii (art. 942 C.civ.).

Front 17

Care sunt cvasicontractele reţinute în Codul civil?

Back 17

a) gestiunea intereslor altuia (gestiunea de afaceri);
b) plata lucrului nedatorat (plata nedatorată).

Front 18

Ce este gestiunea intereselor altuia?

Back 18

Este faptul unei persoane care, fără a primi mandat din partea altei persoane, administrează (gerează) interesele acestuia din urmă.

Front 19

Ce este plata lucrului nedatorat?

Back 19

Constă în fapta unei persoane de a plăti către alta o datorie inexistentă sau care nu îi incumbă, ceea ce obligă la restituire.

Front 20

Distingeţi delictul de cvasidelict

Back 20

Ceea ce distinge delictul faţă de cvasidelict este împrejurarea că delictul este o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii săvârşită cu intenţie, pe când cvasidelictul este o faptă ilicită săvârşită cu intenţie – din neglijenţă sau imprudenţă.

În ambele situaţii, întinderea răspunderii este identică: autorul faptei este ţinut la repararea integrală a prejudiciului cauzat.

Front 21

În ce constă principiul libertăţii de voinţă în materia contractelor ?

Back 21

Încheierea oricărui contract este liberă. Totuşi, potrivit art. 5 C.civ., "nu se poate deroga, prin convenţii sau dispoziţii particulare, la legile care interesează ordinea publică şi bunele moravuri".

Front 22

Ce se întâmplă cu un contract încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale care interesează ordinea publică ?

Back 22

Încheierea unui contract cu încheierea oricărei norme juridice imperative, chiar dacă acea normă nu ar avea, la prima vedere, o legătură directă cu ordinea publică, este sancţionată cu nulitatea absolută.

Front 23

Care este fundamentul forţei obligatorii a contractului ?

Back 23

Voinţa părţilor.

Front 24

Ce este principiul pacta sunt servanda ?

Back 24

Pornindu-se de la fundamentarea contractului în voinţa liberă ce dă legitimitate angajamentelor contractuale, se trage concluzia unei depline obligativităţi a contractelor.

Front 25

Care sunt direcţiile în care s-a manifestat înfrângerea principiului autonomiei de voinţă?

Back 25

a) Dezvoltarea domeniului contractelor de adeziune în dauna contractelor tradiţionale;
b) Intervenţia din ce în ce mai accentuată, prin norme imperative, a statului în domeniul contractual (dirijismul contractual).

Front 26

Clasificaţi contractele după modul de formare

Back 26

a) contracte consensuale;
b) contracte solemne;
c) contracte reale.

Front 27

Ce sunt contractele consensuale?

Back 27

Acele contracte care se încheie prin simplul acord de voinţă al părţilor, simpla lor manifestare de voinţă, neînsoţită de nici un fel de formă, fiind suficientă pentru formarea valabilă a contractului.

Front 28

Ce sunt contractele solemne?

Back 28

Acelea pentru a căror încheiere valabilă se cere respectarea unei anumite forme, care, de regulă, este forma autentică. Nerespectarea formei solemne atrage nulitatea absolută a contractului.

Front 29

Ce sunt contractele reale?

Back 29

Se caracterizează prin aceea că pentru formarea lor nu este suficientă simpla manifestare a voinţei părţilor, ci trebuie să aibă loc şi remiterea materială a lucrului.

Front 30

Enumeraţi contractele reale

Back 30

a) împrumutul de consumaţie (mutuum);
b) împrumutul de folosinţă (comodatul);
c) depozitul;
d) gajul;
e) transportul de mărfuri.

Front 31

Clasificaţi contractele după conţinutul lor

Back 31

a) contracte sinalagmatice (bilaterale);
c) contracte unilaterale.

Front 32

Ce sunt contractele sinalagmatice?

Back 32

Se caracterizează prin reciprocitatea obligaţiilor ce revin părţilor şi prin interdependenţa obligaţiilor reciproce.

Front 33

Ce sunt contractele unilaterale?

Back 33

Acele contracte care dau naştere la obligaţii în sarcina numai a uneia din părţi, cealaltă având numai calitatea de creditor.

Front 34

Daţi exemple de contracte unilaterale

Back 34

a) contractul de împrumut;
b) contractul de depozit gratuit;
c) contractul de gaj.

Front 35

Ce este exceptio non adimpleti contractus?

Back 35

Excepţia de neexecutare a contractului.

Front 36

Clasificaţi contractele după scopul urmărit de părţi

Back 36

a) contractele cu titlu oneros ;
b) contractele cu titlu gratuit.

Front 37

Ce este contractul cu titlu gratuit?

Back 37

Cel care are drept cauză impulsivă, determinantă, intenţia de a procura un folos altcuiva, fără a urmări, din punct de vedere juridic, nimic în schimb (animus donandi).

Front 38

Daţi exemple de contracte care sunt prin esenţa lor cu titlu oneros

Back 38

a) contractul de vânzare-cumpărare;
b) contractul de schimb;
c) contractul de închiriere.

Front 39

Daţi exemple de contracte care sunt prin esenţa lor gratuite

Back 39

a) contractul de comodat (împrumutul de folosinţă).

Front 40

Care este interesul distincţiei dintre contractele cu titlu oneros şi cele cu titlu gratuit?

Back 40

a) în privinţa condiţiilor de validitate, în general pentru contractele cu titlu gratuit există anumite cerinţe mai restrictive decât cele referitoare la contractele cu titlu oneros;
b) contractele cu titlu gratuit, spre deosebire de marea majoritate a contractelor cu titlu oneros, sunt contracte intuitu personae;
c) obligaţiile părţilor sunt reglementate cu mai multă severitate în cazul contractelor cu titlu oneros ;
d) în materia dreptului succesoral, reducţiunea liberalităţilor excesive, care încalcă rezerva succesorală, şi instituţia raportului privesc numai contractele cu titlu gratuit, nu şi pe cele cu titlu oneros;
e) acţiunea pauliană (revocatorie), prin care creditorii unei persoane urmăresc să desfiinţeze actele frauduloase ale debitorului, acte prin care s-au adus atingeridreptului de gaj general, va reuşi în condiţii mai lesnicioase dacă se pune problema revocării unor contracte cu titlu gratuit, decât atunci când se discută contractele cu titlu oneros consimţi

Front 41

Cum se subclasifică contractele cu titlu oneros, conform art. 947 C.civ.?

Back 41

a) contracte comutative;
b) contracte aleatorii.

Front 42

Definiţi contractul comutativ

Back 42

Se numeşte comutativ acel contract în care existenţa şi întinderea prestaţiilor datorate de către părţi sunt certe şi pot fi apreciate chiar la momentul încheierii contractului, ele nedepinzând în nici o măsură de hazard (alea).

Front 43

Definiţi contractul aleatoriu

Back 43

Contractul este aleatoriu în cazul în care existenţa sau întinderea prestaţiilor părţilor sau numai ale uneia dintre ele depinde de un eveniment incert. Aşadar, la încheierea contractului nu se poate calcula întinderea prestaţiilor, nu se poate şti cuantumul câştigului ori al pierderii şi uneori nu se poate şti nici măcar dacă va exista sau nu câştig ori pierdere. Întinderea ambelor sau cel puţin a uneia dintre prestaţii depinde de hazard (alea).

Front 44

Cum se subclasifică contractele cu titlu gratuit?

Back 44

a) contracte dezinteresate;
b) liberalităţi.

Front 45

Ce sunt contractele dezinteresate?

Back 45

Prin acestea se urmăreşte a se face un serviciu cuiva, fără a se micşora niciun patrimoniu.

Front 46

Ce sunt liberalităţile?

Back 46

Prin acestea o valoare trece dintr-un patrimoniu în altul, fără a se urmări un contraechivalent.

Front 47

Clasificaţi contractele după efectele produse

Back 47

a) contracte constitutive sau translative de drepturi reale;
b) contracte generatoare de drepturi de creanţă.

a) contracte constitutive sau translative de drepturi;
b) contracte declarative de drepturi.

Front 48

Clasificaţi contractele după modul (durata) de executare

Back 48

a) contracte cu executare imediată;
b) contracte cu executare succesivă.

Front 49

Care sunt deosebirile dintre contractele cu executare imediată şi cele cu executare succesivă?

Back 49

a) în cazul neexecutării sau al executării necorespunzătoare de către o parte a obligaţiei ce-i revine, sancţiunea va fi rezoluţiunea – care desfiinţează contractul cu efect retroactiv - în cazul contractului cu executare imediată; în cazul contractului cu executare succesivă sancţiunea va fi rezilierea - care are ca efect desfacerea contractului numai pentru viitor;
b) deşi nulităţile actelor juridice operează cu efect retroactiv, în ipoteza contractelor cu executare succesivă, atunci când executarea este ireversibilă, efectele nulităţilor se aplică numai pentru viitor;
c) numai în ipoteza contractelor cu executare succesivă se poate pune problema unei suspendări a executării din motive de forţă majoră, pe toată durata imposibilităţii de executare;
d) riscurile contractuale se soluţionează în mod deosebit.

Front 50

Clasificaţi contractele după cum sunt sau nu nominalizate în legislaţia civilă

Back 50

a) contracte numite;
b) contracte nenumite.

Front 51

Clasificaţi contractele după unele corelaţii existente între ele

Back 51

a) contracte principale – care au o existenţă de sine stătătoare şi a căror soartă nu este legată de aceea a altor contracte încheiate de părţi;
b) contracte accesorii – însoţesc unele contracte principale, de a căror soartă depind.

Front 52

Daţi exemple de contracte accesorii

Back 52

a) contractul de gaj;
b) contractul de ipotecă;
c) contractul de fidejusiune;
d) clauza penală.

Front 53

Care este importanţa distincţiei dintre contractele principale şi cele accesorii?

Back 53

Pe câtă vreme validitatea contractului principal şi menţinerea fiinţei lui se examinează în mod de sine stătător şi independent de alte contracte, soarta contractului accesoriu trebuie să fie examinată nu numai în funcţie de elementele sale intrinseci, dar şi în funcţie de soarta contractului principal pe care îl însoţesc: accesoriul urmează soarta principalului.

Front 54

Clasificaţi contractele după modul în care se exprimă voinţa părţilor în contracte

Back 54

a) contracte negociate;
b) contracte de adeziune;
c) contracte obligatorii.

Front 55

Ce sunt contractele negociate?

Back 55

Sunt cele pe care le putem denumi tradiţionale şi în cadrul cărora părţile discută, negociază toate clauzele sale, fără ca din exteriorul voinţei lor să li se impună ceva.

Front 56

Ce sunt contractele de adeziune?

Back 56

Sunt contractele redactate în întregime sau aproape în întregime numai de către una dintre părţile contractante. Celălalt contractant nu poate practic să modifice aceste clauze. El poate să le accepte sau să nu le accepte.

Ex : contractul de transport pe calea ferată, contractul de furnizare a energiei electrice sau termice, contractul de abonament telefonic

Front 57

Ce sunt contractele obligatorii ?

Back 57

Răspuns : Se aseamănă cu cele de adeziune, numai că, în timp ce în cazul contractelor de adeziune condiţiile contractuale sunt impuse de o parte care fie că este puternică din punct de vedere economic, fie că dispune de un monopol, la contractele obligatorii, pe care unii autori le denumesc chiar contracte "forţate", condiţiile încheierii lor sunt delimitate, impuse de lege.

Ex : contractul pentru asigurarea de răspundere civilă pentru proprietarii de autovehicule

Front 58

Ce se înţelege prin încheierea contractului?

Back 58

Realizarea acordului de voinţă al părţilor asupra clauzelor contractuale.

Front 59

Enumeraţi condiţiile esenţiale pentru validitatea convenţiei

Back 59

a) capacitatea;
b) consimţământul;
c) obiectul;
d) cauza.

Front 60

Ce este policitaţiunea?

Back 60

Oferta de a contracta.

Front 61

În ce moduri se poate face oferta

Back 61

a) scris ;
b) verbal ;
c) tacit.

Front 62

Există vreo condiţie specială de formă pentru valabilitatea ofertei ?

Back 62

Nu.

Front 63

Cui se adresează oferta ?

Back 63

Unei persoane determinate, dar la fel de bine şi publicului.

Front 64

Enumeraţi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească oferta

Back 64

a) oferta trebuie să fie o manifestare de voinţă reală, serioasă, conştientă, neviciată şi cu intenţia de a angaja din punct de vedere juridic ;
b) oferta trebuie să fie fermă ;
c) oferta trebuie să fie neechivocă ;
d) oferta trebuie să fie precisă şi completă.

Front 65

În ce măsură este importantă problema forţei obligatorii a ofertei?

Back 65

Problema forţei obligatorii a ofertei priveşte momentele anterioare acceptării ei. După ce a fost acceptată, avem de-a face cu un contract format, în privinţa căruia se vor aplica regulile privind puterea obligatorie a contractului.

Front 66

Ce se întâmplă dacă retragerea ofertei are loc înainte de expirarea termenului?

Back 66

Retragerea ofertei înainte de expirarea termenului atrage răspunderea ofertantului pentru toate prejudiciile produse ca urmare a revocării intempestive.

Front 67

Care sunt teoriile elaborate în literatura juridică pentru justificarea temeiului răspunderii ofertantului pentru revocarea intempestivă?

Back 67

a) teoria antecontractului;
b) teoria răspunderii întemeiate pe obligativitatea actului unilateral al ofertei;
c) teoria răspunderii delictuale;
d) teoria abuzului de drept.

Front 68

Care este diferenţa dintre ofertă şi antecontract (promisiunea de a contracta)?

Back 68

Oferta este un act juridic de formaţie unilaterală. Antecontractul este un contract, deci un act juridic de formaţie bilaterală, având la bază un acord de voinţă.
Decesul promitentului sau incapacitatea, survenită după încheierea antecontractului, nu stinge obligaţia de a contractat pe care acesta şi-a asumat-o. Antecontractul nu devine deci caduc. Oferta însă expiră în această situaţie.

Front 69

Definiţi acceptarea ofertei

Back 69

Este cea de-a doua latură a consimţământului şi ne apare ca fiind un răspuns în care se manifestă acordul cu oferta primită

Front 70

În ce condiţii se poate vorbi de acceptarea tacită a ofertei?

Back 70

Numai în mod excepţional, prin lege sau în practica judecătorească, se consideră că tăcerea poate să însemne acceptare:
a) legea admite tacita reconducţiune (tacita reînchiriere);
b) părţile pot fi convenit, mai înainte, ca simpla tăcere după primirea ofertei să aibă valoare de acceptare ;
c) se consideră uneori că atunci când oferta este făcută exclusiv în interesul celeilalte părţi, poate fi considerată ca fiind acceptată chiar dacă partea căreia i-a fost adresată tace.

Front 71

Enumeraţi condiţiile pe care trebuie să le întrunească acceptarea

Back 71

a) să concorde cu oferta;
b) să fie neîndoielnică;
c) dacă oferta a fost adresată unei anumite persoane, numai acea persoană o poate accepta; dacă este adresată publicului, acceptarea poate proveni de la oridine doreşte să încheie contractul;
d) acceptarea trebuie să intervină înainte ca oferta să fi devenit caducă ori să fi fost revocată.

Front 72

Care este momentul încheierii contractului?

Back 72

Acela în care acceptarea întâlneşte oferta şi deci este format consimţământul.

Front 73

Care este momentul încheierii contractului prin telefon?

Back 73

Asemănător cu încheierea contractului între prezenţi.

Front 74

Care sunt teoriile propuse pentru elucidarea momentului încheierii contractului prin corespondenţă?

Back 74

a) teoria emisiunii (a declaraţiunii) - acordul de voinţă al părţilor s-a format de îndată ce destinatarul ofertei şi-a manifestat acordul cu oferta primită, chiar dacă nu a comunicat acceptarea sa ofertantului;
b) teoria expedierii acceptării – se consideră drept moment al încheirii contractului momentul în care acceptantul a expediat răspunsul său afirmativ, prin scrisoare sau telegramă, chiar dacă aceasta nu a ajuns la cunoştinţa ofertantului;
c) teoria recepţiei acceptării;
d) teoria informării – ofertantul a luat efectiv cunoştinţă de acceptare.

Front 75

În ce constă corelaţia dintre oferta cu termen şi momentul încheierii contractului?

Back 75

Este necesar ca acceptarea să fi ajuns la ofertant înainte de expirarea termenului prevăzut în ofertă

Front 76

În ce constă importanţa momentului încheierii contractului?

Back 76

a) în raport cu acest moment se apreciază posibilitatea de revocare, precum şi caducitatea ofertei ;
b) viciile voinţei şi, în general, cauzele de nulitate sau de anulabilitate trebuie să existe la momentul încheierii contractelor;
c) momentul încheierii contractului determină legea aplicabilă acelui contract;
d) efectele contractului se produc, de regulă, începând din momentul încheierii acestuia;
e) momentul încheierii contractului interesează şi calculul termenelor de prescripţie;
f) în cazul ofertei adresate unor persoane nedeterminate, momentul încheierii contractului, determinat de prima acceptare primită, face ca acceptările ulterioare să rămână fără efect;
g) momentul încheierii contractului determină şi locul încheierii acestuia.

Front 77

Care este locul încheierii contractului la telefon?

Back 77

Locul unde se află ofertantul.

Front 78

Care este locul încheierii contractului prin corespondenţă?

Back 78

Locul unde se află ofertantul.

Front 79

Care este locul încheierii contractului prin corespondenţă în cazul în care contractul se consideră încheiat fără a fi nevoie să se comunice acceptarea?

Back 79

Locul unde se află destinatarul ofertei.