• Shuffle
    Toggle On
    Toggle Off
  • Alphabetize
    Toggle On
    Toggle Off
  • Front First
    Toggle On
    Toggle Off
  • Both Sides
    Toggle On
    Toggle Off
  • Read
    Toggle On
    Toggle Off
Reading...
Front

Card Range To Study

through

image

Play button

image

Play button

image

Progress

1/21

Click to flip

Use LEFT and RIGHT arrow keys to navigate between flashcards;

Use UP and DOWN arrow keys to flip the card;

H to show hint;

A reads text to speech;

21 Cards in this Set

  • Front
  • Back

Medicina internă se ocupă de:

 prevenţie  diagnostic  terapia non chirurgicală a tuturor sistemelor şi organelor

Ce este un organism viu?

organism viu este un sistem complex de organe şi sisteme într-un echilibru dinamic.

Stare de sănătate

Echilibrul dintre organism şi mediu, cu posibilitatea manifestării reacţiei de adaptare ale organismului.

Stare de boală

Modificarea acestui echilibru biologic sub influenţa unor factori interni sau externi, numiţi şi factori etiologici, cu limitarea capacităţii de adaptare a organismului

Ce este boala?

Boala reprezintă dereglări anatomice sau funcţionale apărute în urma intervenţiei factorilor etiologici care afectează organismul în ansamblu.

Care sunt factorii etiologici?

Factorii etiologici pot fi: mecanici, fizici, biologici, chimici, psihici, genetici. Majoritatea bolilor apar ca rezultat a acţiunilor concomitente a acestor factori.

Perioadele de evoluție a bolii:

perioada de latenţă (incubaţie) reprezintă intervalul de timp din momentul acţiunii agentului patogen asupra organismului, până la apariţia modificărilor funcţionale.  perioada de stare reprezintă reacţiile de răspuns ale organismului, manifestate prin diferite simptome clinice.  perioada a treia se poate manifestă prin convalescenţă (vindecare) sau deces

Durata bolilor:

Acută: 1-2 săptămâni


Subacută: 3-6 săptămâni


Cronică: luni, ani de zile, decenii, permanentă

În descrierea fiecărei afecţiuni în parte se ţine cont de următoarea schemă:

definiţia bolii,


etiologie,


patogenie,


anatomie patologică,


simptomatologie,


forme clinice,


evoluţie,


diagnostic,


prognostic,


tratament.

Definiţia bolii

reprezintă enumerarea sumară a celor mai specifice elemente ce caracterizează boala.

Etiologia

studiază cauzele bolii, după natura şi originea lor, agenţii etiologici care pot fi endogeni (interni) sau exogeni (externi). Dintre cauzele producătoare de boală, cauze externe sunt trauma, agenţi termici, chimici, unele microorganisme (virusuri, bacterii, ciuperci, etc.).


Cauzele interne pot fi ereditare sau dobândite.

Patogenia

studiază modul în care agentul patogen produce boala. Aici pot fi mai multe concepţii, mai multe faze, mecanisme.

Anatomia patologică

patologică descrie modificările macroscopice şi microscopice apărute la nivelul organului afectat.

Simptomatologia

include semnele clinice, biologice, radiologice ale bolii respective. Simptomele pot fi generale care pot apărea la diverse afecţiuni, sau specifice, locale. Sunt simptome subiective care le simte bolnavul şi obiective care sunt descoperite de medic cu ajutorul diferitor manevre (palpare, percuţie, auscultatie). Grupările de simptome sunt numite sindroame, care pot fi comune unor grupe de boli.

Forme clinice

fiecare boală la diferiţi bolnavi decurge sub diferite forme clinice, deci trebuie să tratăm şi să îngrijim bolnavul şi nu boala, deoarece fiecare organism reacţionează întrun fel aparte faţă de aceiaşi factori patologici.

Evoluţie

urmărirea evoluţiei unei boli ne dă posibilitatea să apreciem prognosticul (adică cu ce se termină boala), să prevenim complicaţiile, să alegem metoda cea mai efectivă de tratament.

Diagnosticul

reprezintă o concluzie medicală, privind esenţa bolii şi starea bolnavului.

Diagnosticare

procesul de investigare pentru depistarea bolilor.

Prognosticul

apreciază perspectivele bolnavului. Poate fi fatal, rezervat sau bun.

Profilaxia

cuprinde ansamblul măsurilor care urmăresc prevenirea bolilor, prevenirea complicaţiilor, agravărilor, recidivelor. Profilaxia poate fi de caracter general, social, economic, medical, etc. Deosebim profilaxie specifică, nespecifică, primară, secundară, terţiară.

Tratamentul

trebuie individualizat şi ca punct de plecare este diagnosticul clinic precis şi complet. Tratamentul trebuie să fie profilactic şi curativ, etiologic, funcţional şi simptomatic.