• Shuffle
    Toggle On
    Toggle Off
  • Alphabetize
    Toggle On
    Toggle Off
  • Front First
    Toggle On
    Toggle Off
  • Both Sides
    Toggle On
    Toggle Off
  • Read
    Toggle On
    Toggle Off
Reading...
Front

Card Range To Study

through

image

Play button

image

Play button

image

Progress

1/22

Click to flip

Use LEFT and RIGHT arrow keys to navigate between flashcards;

Use UP and DOWN arrow keys to flip the card;

H to show hint;

A reads text to speech;

22 Cards in this Set

  • Front
  • Back

-sentimentele, ideile autorului (prozator, romancier, nuvelist) sunt transmise in mod indirect, prin intermediul: naratorului, a personajelor si a actiunii.

Genul Epic

Naratorul omniprezent, omniscient, obiectiv
-o perceptie distanta, rece si obiectiva asupra personajelor si a lumii pe care o prezinta.
-neimplicat si cunoaste totul despre personaje: ce simt, ce gandesc, ce vor face, destinul acestora.
naratiune la persoana a III-a.

PERSPECTIVA NARATIVA OBIECTIVA

narator-personaj
-participa la actiune
-implicat emotional in evenimente.
-nu cunoaste gandurile, sentimentele celorlalte personaje.
-prezinta lumea in care traieste dintr-o perspectiva personala, subiectiva.
naratiune la persoana I.

PERSPECTIVA NARATIVA SUBIECTIVA

-participa la actiune
-aflate in conflict exterior, social (intre 2 sau mai multe personaje), sau interior, psihologic (are loc in sufletul unui personaj, pus in situatia de a alege).
-tipurile de personaje: protagonist-antagonist, principal-secundar, pozitive-negative, animalier, colectiv, auxiliare (ajutatoare).

PERSONAJE

-se desfasoare in timp (dimensiunea temporala, indice de timp) si spatiu (dimensiunea spatiala, indice de spatiu) => coordonate spatio-temporale.
-momentele subiectului: incipit, intriga, desfasurarea actiunii, punctul culminant, deznodamantul.

Actiune in gen. Epic

-de catre narator
-de catre alte personaje
-autocaracterizare (caracterizare de sine)

Modul DIRECT de caracterizare

-vorbe
-fapte
-relatia cu celelaltea personaje
-comportament, atitudine

Modul INDIRECT de caracterizare

-autoanaliza lucida (Stefan Gheorghidiu – “Ultima noapte...”)
-memoria afectiva (Stefan Gheorghidiu – “Ultima noapte...”)
-fluxul constiintei (Stefan Gheorghidiu – “Ultima noapte...”)
-pluriperspectivismul / reflectie poliedrica (George Calinescu – Enigma Otiliei)

Procedee moderne de caracterizare

-prezenta conflictului dramatic


-momentele subiectului neschimbata


-limitata in timp si spatiu

Actiunea in gen. dramatic

caracteristica speciala a dramaturgiei de a fi pusa pe scena


-prezenta autorului in indicatiile de regie (scenice) = didascalii (ha ki akarnak tolni velünk, akkor így


nevezik meg) => date regizorului/actorului. Gesturile, mimica descrisa pot face trimitere la trasaturi de


caracter ale personajelor.

Reprezentabilitate

dialogul dramatic (schimbarea de replici), monologul dramatic, descrierea,


naratiunea. In didascalii se foloseste descriere, in replici poate apare naratiunea (de exemplu un


personaj nareaza evenimentele petrecute cu el).

Modurile de expunere in gen. dramatic

sunt implicate in conflicte dramatice.

Personajele in gen. dramatic

-piesa debuteaza cu lista de personaje si indicatiile scenice care fac precizari legate de loc si spatiu


-impartita pe acte si scene (numite si tablouri)


-fiecare replica e precedat de numele personajelor

Structura operei gen. dramatic

sunt folosite termeni colocviali, elemente de argou si jargon, interjectii,


substantive si pronume in cazul vocativ, expresii si locutiuni.


Argou = limbaj convențional, folosit de exemplu de vagabonzi, răufăcători etc. pentru a nu fi înțeleși de


restul societății.


Jargon = limbaj specific anumitor categorii sociale, fiind caracterizat prin abundența cuvintelor și


expresiilor pretențioase, de obicei împrumutate din alte limbi.

Oralitatea stilului (szóbeliség)

-sentimentele, ideile autorului sunt transmise in mod direct

Genul liric

1.) pronume personal, pers I., a II-a, singular, plural: “ma(-ngana)”, “te (chem)”


2.) verbul la pers. I., a II-a, singular, plural: “(te) chem”, “cobori”


3.) pronume reflexiv, pers. I., a II-a, singular, plural: “te (vei desface)”


4.) pronume posesiv / adjectiv pronominal posesiv, pers I., a II.-a, singular, plural: “a ta (fata)”,


“a ta (iubire)”


5.) substantiv in caz vocativ: “pierduto”, “adorato”


6.) invocatia retorica: “Pe veci pierduto, vecinic adorato!”


7.) interogatia retorica


8.) punctele de suspensie (...)


9.) topica afectiva (inversiunea)

prezenta EULUI LIRIC => marci ale subiectivitatii / marci lexico-gramaticale ale prezentei eului


liric

-modul de expunere caracteristic este DESCRIEREA ARTISTICA, realizata cu ajutorul figurilor de


stil si a imaginilor artistice.

Modul de expunere dominant in gen. liric

Figuri de stil: personificatie, inversiune, metafora, aliteratie, comparatie, repetitie, epitet


cromatic / personificator, oximoron, hiperbola, antiteza, enumeratie.


Imagini artistice: vizuala, auditiva, olfactiva, gustativa, tactila, motrica (dinamica), statica.

Folosite in genul liric

a a a = MONORIMA


a b a b = INCRUCISATA


a b b a = IMBRATISATA


a a b b = IMPERECHEATA

Rima

1 vers = MONOVERS


2 versuri = DISTIH


3 versuri = TERTINA


4 versuri = CATREN

Strofa

-numarul de silabe dintr-un vers.

Masura


a.) IAMBIC


ex.: De-par-te sunt de ti-ne si sin-gur lan-ga foc (cezura se cade pe mijloc).


b.) TROHAIC


Co-dru-le co-dru-tu-le.


[c.) AMFIBRAHIC


Cand lam-pa se stin-ge la neg-rul mor-mant.


d.) DACTILIC


Ce-rul se-n-tu-ne-ca, mun-tii se clea-ti-na.


e.) ANAPESTIC


Cand o fi sa ma du-ceti la crip-ta.]

Ritm