• Shuffle
    Toggle On
    Toggle Off
  • Alphabetize
    Toggle On
    Toggle Off
  • Front First
    Toggle On
    Toggle Off
  • Both Sides
    Toggle On
    Toggle Off
  • Read
    Toggle On
    Toggle Off
Reading...
Front

Card Range To Study

through

image

Play button

image

Play button

image

Progress

1/40

Click to flip

Use LEFT and RIGHT arrow keys to navigate between flashcards;

Use UP and DOWN arrow keys to flip the card;

H to show hint;

A reads text to speech;

40 Cards in this Set

  • Front
  • Back
3 etape
parnasiana (Sburatorul), baladic orientala (Riga), ermetica(Joc secund)
Data aparitiei
1923 - ciclul Uvedenrode; volumul Joc Secund (1930); poem alegoric - poem de cunoastere
Tema
cantec batranesc de nunta, dar este o poveste de iubire din lumea vegetala, o balada fantastica, in care intalnirea are loc in plan oniric.
Structura narativa
scenariu epic dublat de caracter dramatic si lirism de masti; personajele au semnificatie simbolica
Luceafar intors
drama cunoasterii si incompatibilitatea intre doua lumi/regnuri
Titlul
marile povesti de dragoste (R&J, Tristan&Isolda)
Membrii cuplului
antagonici (regnuri diferite) - personaje romantice cu calitati exceptionale; dar negative in raport cu norma comuna ( C - "sterp"; E - "prea cuminte )
Structura - nivel formal
2 parti - o nunta consumata (cadrul) - a doua nunta - povestita, initiatica POVESTIRE IN RAMA
Prolog
putine imagini de la "spartul nuntii"; rama - dialogul menestrelului cu "nuntasul fruntas"
Detalii menestrel
“incetinel”, “un cantec larg” pe care l-a zis cu “foc”. Repetarea sugereaza un ritual al zicerii unei povesti exemplare.
Caracterizare menestrel
“trist”; ”mai aburit ca vinul vechi”; “mult indaratnic”.
Nunta povestita
realizata din mai multe tablouri poetice
Tabloul I
Portretul si imparatia Crypto 5-7
Tabloul II
Portretul, locurile natale si oprirea din drum a laponei (8,9)
Tabloul III
Intalnirea (10)
Tabloul IV
Cele trei chemari si primele 2 refuzuri (11-15)
Tabloul V
Raspunsul si refuzul categoric cu revelarea relatiei dintre simbolul solar si propria conditie (16-20)
Tabloul VI
Incheierea intalnirii(21,22)
Tabloul VII
Pedepsirea rigai (23-27)
Moduri de expunere
dialogul, descrierea, naratiunea
Portret Crypto
tainuit, "inima ascunsa"; craiul buretilor, dragostea pentru Enigel = fatala.
Portret Crypto (II)
spatiu definitoriu este umezeala perpetua, spatiu impur al amestecului elementelor primordiale, apa si pamantul
Portret Enigel
sonoritate nordica si trimita la semnificatia din limba suedeza “inger”; stapana a regnului animal; ea = ipostaza umana, cea mai evoluata a regnului.
Portret Enigel (II)
Spatiu rece, ceea ce explica aspiratie catre soare&lumina.
Asemanare C - E
statut superior in propriul regn
Comunicarea
nu se pot neutraliza diferentele => comunicare in plan oniric
Descantecul
rostit de C de 3ori - poveste fantastica, in visul fetei ca in "Luceafarul"; rolurile inversate
Prima chemare
"dulceata", "fragi - conotatii erotice. Refuzat => dilema
A 2a chemare
"Enigel,Enigel/Scade noaptea, ies lumine,/ Daca pleci sa culegi,/ Incepi, rogu-te cu mine."
Primul refuz
tentatia solara - "mai la vale" (sud)
Al 2lea refuz
sustinut de atributele lui C - "bland", "plapand"; NECOPT
Refuzul 3
copt-necopt -- soare-umbra; pune in evidenta relatia fiecaruia cu Universul - incompatibilitatea peste care nici unul nu poate sa treaca
Incompatibilitate
C = fragil; E = aspiratie spre absolut (“Ma inchin la soarele-ntelept”)
Soarele
simbolul existentei spirituale; stare pe care riga o refuza in favoarea existentei instinctuale, sterile, vegetative.
Efectul lumii lui E
distrugator asupra lui Crypto; finalul trist, Crypto transformandu-se intr-o ciuperca otravitoare, se nunteste cu ipostaze degradate ale propriului regn
Semnificatia (i)
drumul spre sud = initiatic; riga = proba; Ritmuri pentru nuntile necesare: 3 etape cosmice, trepte ale initierii.
Cercul Venerii:
iubirea ca “energie degradanta”, reduce omul la fiinta instinctiva
Cercul lui Mercur:
mai pur, al intelectului, al cercetarii.
Initierea completa:
nunta trupului si spiritului cu Soarele(cunoasterea absoluta)
Stilistic
inversiuni si vocative din prima parte a textului evidentiaza oralitatea.