• Shuffle
    Toggle On
    Toggle Off
  • Alphabetize
    Toggle On
    Toggle Off
  • Front First
    Toggle On
    Toggle Off
  • Both Sides
    Toggle On
    Toggle Off
  • Read
    Toggle On
    Toggle Off
Reading...
Front

Card Range To Study

through

image

Play button

image

Play button

image

Progress

1/104

Click to flip

Use LEFT and RIGHT arrow keys to navigate between flashcards;

Use UP and DOWN arrow keys to flip the card;

H to show hint;

A reads text to speech;

104 Cards in this Set

  • Front
  • Back
AMESTECURILE TERMOPLASTICE DE TIP STENTS AUURMATOARELE PROPRIETATI:
~%50%B.SE PLASTIFIAZA LA 60-70° C
~%50%D.CONTRACTIA DE PRIZA ESTE DE 0,2 %
AMESTECURILE TERMOPLASTICE DE TIP STENTS AU URMATOARELE INDICATII:
~A.AMPRENTE IN DOI TIMPI
~B.AMPRENTE PRELIMINARE CA SUPORT PENTRU AMPRENTE CU SILICONI
~C.AMPRENTE PRELIMINARE COMPRESIVE
~D.PERFECTAREA INCHIDERII MARGINALE LA LINGURILE INDIVIDUALE DIN PLACA DE BAZA
Avantajele lingurilor individuale sunt următoarele:
a. sunt adaptate pentru fiecare câmp protetic în parte
b. există posibilitatea unei poziţionări corecte şi echidistanţări de preparaţie
d. rezolvă multe din imperfecţiunile lingurilor standard
Avantajele amprentării prin metoda dublului amestec sunt următoarele:
b. reacţia de priză este simultană evitându-se compresia materialului fluid de către cel chitos.
c. fidelitatea mare a amprentei
Avantajele dinţilor artificiali din ceramică faţă de cei din acrilat sunt următoarele:
a. abrazia este absentă
b. aspectul fizionomic este deosebit
Avantajele polisticlelor faţă de răşinile compozite – ca materiale de placare sunt următoarele:
a. duritatea este mai mare decât a smalţului
b. culoarea nu se modifică în funcţie de grosimea stratului de material
d. modulul de elasticitate redus permite absorbţia energiei generate în cursul masticaţiei
Avantajele rasinilor diacrilice compozite fata de rasinile acrilice clasice sunt :
a.rezistenta deosebita la abrazie
b.aspect estetic mai apropiat de al dintelui natural
c.transluciditate mai redusa
Alegerea aliajului potrivit trebuie să se facă pe baza următoarelor criterii:
a. în funcţie de proprietăţile fizice, chimice, biologice, prelucrabilitate – adaptate la cazul clinic
Aliajele cupru-aluminiu sunt considerate aliaje de antrenament deoarece:
c. în mediul bucal apar fenomene vizibile de coroziune
d. pot să apară săruri de cupru – toxice pentru organism
Amalgamele au urmatoarele proprietati
.duritate mai mare decat materialele compozite â
b.duritate mai mare decat smaltul
c.duritate mai mare decat ceramica dentara
Cimenturile dentare trebuie sa indeplineasca urmatoarele proprietati:
.sa prezinte o aderenta buna la smalt si dentina
Cimenturile ionomere prezinta urmatoarele proprietati:
a.adera la smalt si dentina.duritatea este mai mare decat a cimenturilor ZOF
8.Cimenturile ionomere de sticla prezinta urmatoarele proprietati
au duritate mai mare decat materialele compozite
e.sunt translucide putand fi utilizate ca material de obturatie definitiva la frontali
Cimenturile ZOF se pot utiliza:
. ca material de cimentare provizorie pentru protezele fixe
e.acoperirea panamentelor calmante
10.Cimenturile ZOF se utilizeaza in urmatoarele conditii:
b.ca materiale de cimentare provizorie pentru protezele fixe
c.ca obturatii de baza in cavitati medii
.Cimenturile ZOF se utilizeaza in urmatoarele conditii:
ca materiale de cimentare provizorie pentru protezele fixe
ca obturatii de baza in cavitatiile medii
.Cimenturile ionomere de sticla prezinta urmatoarele indicatii
.obturatii de baza
b.obturatii definitive la dintii temporari
c.obturatii definitive de clasa V a la dintii permanenti
Cimenturile ZOF prezintă următoarele inconveniente:
b. nu aderă chimic la ţesuturile dure dentare şi la materialele protetice
c. pH-ul iniţial scăzut poate irita pulpa
Cimenturile pentru obturat canale prezintă următoarele roluri:
b. acţionează ca un element de legare a conului adaptat în canal
c. acţionează ca un element de completare a etanşeităţii conului la pereţii canalului
d. acţionează ca lubrifiant pentru introducerea conului
Conditiile esentiale pe care trebuie sa le indeplineasca un material de amprenta sunt :
plasticitatea
.fidelitatea
Conditiile esentiale pe care trebuie sa le indeplineasca un material de amprenta sunt :
.plasticitatea
fidelitatea
Care din următoarele afirmaţii referitoare la amestecurile termoplastice de tip Stents şi Kerr sunt adevărate:
b. fluiditatea este redusă
c. contracţia de priză este redusă (0.2%)
d. nu aderă la ţesuturile din cavitatea bucală
Care din următoarele afirmaţii referitoare la siliconii cu reacţie de condensare sunt adevărate:
b. contracţia lor se datorează evaporării etanolului
c. au o deformare remanentă redusă
d. au o fidelitate excelentă
Care din următoarele afirmaţii referitoare la polieteri sunt adevărate:
b. sunt materiale hidrofile care după dezinserţia amprentei nu trebuie să vină în contact cu apa
c. flexibilitatea este redusă
d. fidelitatea este bună
CARE DINTRE URMATOARELE AFIRMATII SUNT ADEVARATE:
. CONTRACTIA DE PRIZA A ACRILATILOR AUTOPOLIMERIZABILI ESTE NESEMNIFICATIVA
C. ACRILATII AUTOPOLIMERIZABILI SUNT RAR FOLOSITI PENTRU AMPRENTE –MACHETA LA INCRUSTATII , COROANE PARTIALE , DISPOZITIVE CORONO-RADICULARE
D. ESTE CONTRAINDICATA UTILIZAREA RASINILOR CU VISCOZITATE LENT PROGRESIVA LA REBAZAREA TEMPORARA A PROTEZELOR MOBILIZABILE
E. ACRILATII AUTOPOLIMERIZABILI AU INDICATII MULTIPLE DATORITA LIPSEI DE TOXICITATE A COMPONENTELOR
CARE DIN URMATOARELE AFIRMATII SUNT FALSE :
50%B.TENSIUNEA INTERNA SE REDUCE IN CONDITIILE DE MAI SUS
~%50%C.IN ACELEASI CONDITII TENSIUNEA INTERNA SE REDUCE FARA A MODIFICA DILATAREA TERMICA TOTALA
CARE DINTRE URMATOARELE MATERIALE DE AMPRENTA SUNT RIGIDE REVERSIBILE:
A.STENTS
~B. GUTAPERCHA
~C. CEARA
~D.MATERIALELE BUCOPLASTICE
CEARA ESTE
A.INERTA CHIMIC
~B. INSOLUBILA IN APA
~C.SOLUBILA IN SOLVENTI ORGANICI
~D.FARA GUST
CEARA DE TURNARE PREZINTA URMATOARELE PROPRIETATI:
A.REZISTENTA LA COMPRESIUNE
~%33,33%B.STABILITATE DIMENSIONALA
~%33,33%C.ARDE FARA REZIDUURI LA TEMPERATURI MAI MARI DE 500° C
Compozitele fluide sunt adaptate pentru:
a. obturarea cavităţilor superficiale
b. cavităţi profunde şi înguste
1. Cel mai mare dezavantaj al amalgamului este:
b. culoarea metalică
2. Coroziunea obturaţiilor de amalgam poate fi semnificativă dacă:
a. pereţii interni ai cavităţii prezintă umiditate reziduală
b. obturaţie nu este lustruită
d. pacientul neglijează aspectele legate de igiena bucală
COEFICIENTUL DE DILATATIE AL MASEI DE AMBALAT TREBUIE SA FIE:
=A.EGAL CU AL ALIAJULUI METALIC IN STARE TOPITA
.Dezavantajele alginatelor ca materiale de amprenta sunt
stabilitate dimensionala redusa
.Dezavantaje alginatelor ca materiale de amprenta sunt:
.stabilitate dimensionala in timp redusa
.Din categoria materialelor rigide si semirigide ireversibile fac parte urmatorii compusi:
gipsul
b.pastele ZOE
3. Deformabilitatea crescută a lingurilor din mase plastice are drept urmare:
b. desprinderea de lingură a materialului de amprentă în timpul dezinserţiei din cavitatea bucală
c. lingura se destinde în cursul exercitării presiunilor de amprentare şi revine la forma iniţială după dezinserţie , determinând deformări ale amprentei
ELASTOMERII DE SINTEZA POLISULFURICI :
SUNT INSOLUBILI IN APA SI IN SOLVENTI ORGANICI
ELIBERAREA TENSIUNII INTERNE A CERII DEPINDE DE:
%A.TEMPERATURA
~%50%B.DURATA INCALZIRII
4. Estetica unei obturaţii din răşini compozite se apropie de ideal dacă:
a. Particulele anorganice au dimensiuni mici premiţând o lustruire bună
c. varietatea de culori din truse nu este suficient de mare
d. particulele de 0,4μm permit materialului să imite culoarea ţesuturilor înconjurătoare
5. Etanşeitatea unei obturaţii din amalgam este favorizată de:
a. coroziunea amalgamului
b. folosirea unui lac cu proprietăţi adezive sub obturaţia din amalgam
.Elasticitatea reprezinta proprietatea unui material de amprenta de :
a permite dezinsertia amprentei de pe campuri cu grade diferite de retentivitate
.Fluorul actioneaza asupra tesuturilor dure dentare:
.preeruptiv
b.posteruptiv
c.in cantitati mai mari poate determina fluoroza
e.favorizeaza formarea unor cristale de smalt cu putine defecte structurale
6. Fragilitatea maselor ceramice este o consecinţă a faptului că
b. rezistenţa la compresie este mult superioară rezistenţei la tracţiune
c. rezistenţa la rupere şi încovoiere sunt mari în timp ce rezistenţa la tracţiune este foarte mică
7. Gutierele prezintă următoarele indicaţii
b. profilaxia traumatismelor dento-maxilare
c. tratamentul bruxismului
d. aplicări locale de produse fluorurate sau de albire
GIPSURILE DENTARE DURE CONTIN
.ALFA-SEMIHIDRAT SULFAT DE CALCIU
Gipsul de amprenta este indicat pentru urmatoarele tipuri de amprenta
.amprenta pentru campul edentat total
8. Indicaţia de elecţie a compomerilor este următoarea:
b. obturarea cavităţilor de clasa IV-a
9. În cazul unor obturaţii realizate din răşini diacrilice compozite iritaţia pulpară poate să apară deoarece:
a. gravajul dentinei depăşeşte 15 minute
b. nu s-a aplicat o obturaţie de bază sau un liner
10. Indicaţiile materialelor de căptuşire permanent moi se referă la:
a. proteze care necesită o îmbunătăţire a retentivităţii lor
b. pacienţi care nu tolerează suprafeţe rigide de sprijin
c. reoptimizarea unor epiteze la bolnavii iradiaţi
11. În cazul în care o lucrare din ceramică nu este corect adaptată ocluzal, consecinţele sunt următoarele:
a. dezechilibre ocluzale
b. fracturi ale masei ceramice
12. Indicaţiile siliconilor cu reacţie de adiţie sunt următoarele:
12. Indicaţiile siliconilor cu reacţie de adiţie sunt următoarele:
13. Indicaţiile materialelor de amprentă bucoplastice sunt următoarele:
b. amprente necompresive ale câmpurilor edentate total
c. corectarea marginilor portamprentelor individuale pentru edentaţii totale
CADRUL TEHNICII DE GALVANOPLASTIE GROSIMEA STRATULUI DE METAL DEPUS IN INTERIORUL AMPRENTEI DEPINDE DE:
.INTENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC
~%50%B.INTERVALUL DE TIMP IN CARE SE DESFASOARA REACTIA DE GALVANOPLASTIE
IN CADRUL PROPRIETATILOR MECANICE ALE CERII FLUAJUL REPREZINTA:
B.PROPRIETATEA CERII DE A CURGE
~%50%D.PROPRIETATEA CERII DE A ALUNECA
INDICATIILE MASELOR DE AMBALAT PE BAZA DE SULFATI SUNT:
A.CONFECTIONAREA TIPARELOR PROTEZELOR ACRILICE
~%33,33%B.CONFECTIONAREA DE LUCRARI PROTETICE METALICE
~%33,33%C.CONFECTIONAREA MODELELOR DUPLICAT
LICHIDELE UTILIZATE LA PREPARAREA PASTEI DE MASA DE AMBALAT POT FI:
B.APA DISTILATA
C.LICHID SPECIFIC RECOMANDAT DE FIRMA PRODUCATOARE
LA OBTINEREA DE MODELE PRIN PULVERIZARE DE ALIAJE METALICE SE POT UTILIZA URMATOARELE TIPURI DE AMPRENTE:
C.AMPRENTE DIN MATERIALE ELASTICE CU EXCEPTIA HIDROCOLOIZILOR
LA OBTINEREA DE MODELE PRIN PULVERIZARE DE ALIAJE METALICE SE FOLOSESC
ALIAJE DE OTEL INOXIDABIL
LA CONFECTIONAREA MODELELOR DIN RASINI COMPOZITE IMBUNATATIREA FIDELITATII SE OBTINE PRIN:
TURNAREA MODELULUI PE MASUTA VIBRATOARE
14. Lărgirea şanţului gingival cu ajutorul a două fire are următoarele raţiuni:
a. firul cu diametru redus protejează inserţia epitelială
c. firul cu diametru redus determină dilatarea verticală a şanţului
d. firul cu diametru mai mare determină dilatarea transversală a şanţului
15. Linerii pe bază de ionomeri de sticlă au următoarele avantaje faţă de cei pe bază de Ca(OH)2:
a. asigură o adeziune între dentină şi răşinile de obturaţie
b. eliberarea de ioni de fluor are efect carioprofilactic
Materialele elastice de amprenta au urmatoarele caracteristici:
b.aplicarea pe camp se face in faza plastica
c.in timpul fazei intermediare de priza este necesara o imobilizare absoluta a amprentei
e.in faza finala de priza au o consistenta elastica
5.Masele ceramice sunt indicate in stomatologie pentru urmatoarele situatii:
.pentru placarea unor coroane mixte
b.pentru placarea unor punti dentare
pentru realizarea unor tipuri de implante
Materialele pentru obturatii radiculare trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
Materialele pentru obturatii radiculare trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
.Masurile de protectie pentru reducerea riscului de intoxicatie cu mercu sunt :
.evitarea detartrajului cu ultrasunete la dintii obturati cu amalgam
b.utilizarea manusilor de protectie
.utilizarea spray ului de apa si aspiratie cand se prelucreaza o obturatia din amalgam
e.evitatrea covoarelor in cabinet
MATERIALELE BUCOPLASTICE AU UN FLUAJ OPTIM:
C. LA 37° C
MODELELE OBTINUTE PRIN GALVANOPLASTIE
C.PRESUPUN UN INTERVAL DE LUCRU FOARTE LUNG DE 4-12 ORE
~%50%D.SOLUTIILE ELECTROLITICE SUNT TOXICE
MACHETELE DIN RASINI ACRILICE AUTOPOLIMERIZABILE PREZINTA:
,33%B.PROCENT SCAZUT DE REZIDUURI
~%33,33%C.ARDERE FARA REZIDUURI
~%33,33%D.COEFICIENT SCAZUT DE CONTRACTIE
MASELE PLASTICE FOTOPOLIMERIZABILE UTILIZATE PENTRU CONFECTIONARE DE MACHETE PREZINTA
.COEFICIENT DE CONTRACTIE REDUS
~%33,33%C.MACHETELE REZULTATE AU SUPRAFETE NETEDE
~%33,33%D.SUB ACTIUNEA ALTOR SURSE DE LUMINA DECAT CEA SPECIFICA SUFERA POLIMERIZARE LENTA
MATERIALELE DE MACHETE ALE PROTEZELOR MOBILIZABILE AU URMATOAREA PROPRIETATE:
ARD FARA REZIDUURI
MATERIALELE DE AMPRENTARE BUCOPLASTICE AU URMATOARELE PROPRIETATI:
B.POT FI REINTRODUSE IN CAVITATEA BUCALA PENTRU CORECTURI PRIN ADAUGAREA DE NOI STRATURI
~%33,33%C.PREZINTA VARIATII VOLUMETRICE REDUSE
~%33,33%D.AU FIDELITATE MARE LA 37° C
MASELE DE AMBALAT AU URMATOARELE PROPRIETATI:
B.AU UN TIMP DE PRIZA RELATIV SCURT
~%33,33%C.SUNT USOR DE MANIPULAT
~%33,33%D.AU O GRANULATIE FINA
MASA DE AMBALAT FIIND UN MATERIAL POROS ASIGURA:
.EVACUAREA GAZELOR REZIDUALE
MASELE DE AMBALAT CONTIN MATERIALE TERMOREZTENTE DIN GRUPA:
D.CUARTURILOR
MASELE DE AMBALAT PE BAZA DE SULFATI AU TIMPUL DE PRIZA
C.5-25 MIN
MASA DE AMBALAT PREZINTA URMATOARELE MODIFICARI CE COMPENSEAZA MODIFICARILE PRIN CONTRACTIE A MACHETEI DE CEARA SI A ALIAJULUI TOPIT IN TIMPUL SOLIDIFICARII EI:
E.NU ARE MODIFICARI
MACHETA SE INDEPARTEAZA DIN TIPAR PRIN:
50%B.SPALARE
~%50%D.ARDERE
MASELE DE AMBALAT CONTIN ADITIVI CE LE INFLUENTEAZA:
A.CONDUCTIBILITATEA ELECTRICA
~%50%E.LE CONFERA REACTIVITATE CHIMICA
16. Materialele din care pot fi confecţionate epitezele sunt:
poliuretani
a. PMMA
b. siliconi
17. Marile avantaje ale ceramicii dentare sunt:
c. cromatica ideală
d. biocompatibilitatea excelentă
18. Manipularea pastelor ZOE este facilă din următoarele motive:
a. este permisă reinserţia amprentei pentru corecturi
b. pot fi aplicate uniform în portamprentă şi aderă la suprafaţa acesteia
c. prepararea este simplă
19. O amprentă din alginat trebuie tratată în felul următor:
b. trebuie turnată în 8 – 15 minute de la dezinserţia din cavitatea bucală
Preparatele cu fluor folosite in profilaxia cariei dentare se prezinta sub urmatoarele forme:
geluri
b.paste profilactice
c.lacuri
d.solutii injectabile
e.ape de gura
PASTELE ZINC-OXID-EUGENOL (ZOE) :
. AU STABILITATE DIMENSIONALA FOARTE BUNA
~%50%D.SUNT SISTEME BICOMPONENTE
POLIETERII AU URMATOARELE PROPRIETATI:
SUNT MATERIALE HIDROFILE MOTIV PENTRU CARE AMPRENTELE CU ACESTE MATERIALE NU POT VENI IN CONTACT CU APA
~%50%C. SUNT SISTEME BICOMPONENTE
PENTRU A REDUCE COEFICIENTUL DE DILATARE TERMICA SE RECOMANDA
RACIREA SUB PRESIUNE
20. Pentru practician este important ca un material de obturaţie
b. să adere la instrumente nu la structurile dentare
c. să poată fi aplicat în cavitate cât mai simplu
d. să aibă o consistenţă bună pentru modelarea ocluzală
Rasinile diacrilice compozite au urmatoarele proprietati:
.sunt compuse dintr-o faza organica si una anorganica
b.legatura dintre cele doua faze se realizeaza prin silani hidrolizabili
nu adera la suprafetele de smalt si dentina
.Rasinile diacrilice autopolimerizabile au urmatoarele proprietati biologice
.prin polimerizare in cavitatea bucala cresterea temperaturii poate produce leziuni ale mucoasei
potentialul alergen este foarte scazut
c.monomerul este toxic pentru mucoasa bucala
REZISTENTA LA PRESIUNE A CERII DEPINDE DE
.CONSISTENTA CERII
RETENTIILE PROVENITE DIN CRISTALE SOLUBILE REZULTA PRIN:
.APLICAREA CRISTALELOR PRIN INFUNDAREA IN CEARA MACHETEI SI SPALAREA LOR CU UN JET DE APA
21. Răşinile compozite condensabile sunt materiale care:
a. sunt introduse în cavitate şi compactate cu ajutorul fuloarelor de amalgam
22. Rezistenţa la abrazie a obturaţiilor din răşini compozite depinde de:
a. procentul de particule anorganice
b. natura particulelor anorganice
c. forma particulelor anorganice
d. mărimea particulelor anorganice
23. Răşinile acrilice autopolimerizabile prezintă următoarele indicaţii:
a. confecţionarea prin metoda directă sau indirectă a machetelor pentru incrustaţii
b. confecţionarea ligurilor individuale
c. confecţionarea coroanelor provizorii
24. Răşinile acrilice termopolimerizabile prezintă următoarele indicaţii:
c. realizarea pe cale industrială a dinţilor artificiali
d. confecţionarea bazei protezelor acrilice
STRESUL INTERN SAU REZIDUAL AL CERII ESTE DETERMINAT DE:
=B.CONDUCTIBILITATEA TERMICA SCAZUTA A CERII
1. Trusa de consultaţie este formată din:
b. oglindă
c. sondă
d. pensă
2. Tehnica de lucru cu materialele compozite fotopolimerizabile cuprinde:
2. Tehnica de lucru cu materialele compozite fotopolimerizabile cuprinde:
TIPURILE DE CEARA CARE LA TOPIRE PREZINTA O PLASTIFIERE BUNA LA PRELUCRARE VOR PREZENTA:
.DEFORMARI REDUSE
~%50%C.DEFORMARI REDUSE DATORITA TENSIUNII INTERNE REDUSE A MATERIALULUI
UN BUN MATERIAL DE MACHETA PREZINTA:
B.CONTRACTIE TERMICA CAT MAI MICA POSIBILA
~%50%D.STABILITATE VOLUMETRICA LA TEMPERATURA CAMEREI
UTILIZAREA RETENTIILOR SUB FORMA DE ANSE ARE URMATOARELE RESTRICTII:
.SPATIU INSUFICIENT IN SENS VESTIBULO-ORAL
3. Următoarele afirmaţii referitoare la epiteze sunt adevărate:
a. intervenţiile chirurgicale mutilante trebuie urmate de restaurări fizionomice de tipul epitezelor
b. epitezele din poliuretani sunt elastice, bine tolerate din punct de vedere fizic şi chimic
4. Următoarele afirmaţii referitoare la ceromeri sunt adevărate:
b. sunt polimeri cu procent crescut de umplutură anorganică (75 – 85%)