Use LEFT and RIGHT arrow keys to navigate between flashcards;
Use UP and DOWN arrow keys to flip the card;
H to show hint;
A reads text to speech;
50 Cards in this Set
- Front
- Back
2.Presarcina muschiuluicardiac :a)este forta caredetermina lungimea de repaus a muschiuluib)este forta caredetermina lungimea de repaus a sarcomerelorc)este volumul caredetermina lungimea de repaus a sarcomerelor d)se coreleaza cu gradulde suprapunere a miofilamentelor e) toate raspunsurile suntcorecte |
ABD |
|
3.Presarcina pompeicardiace:a)este volumul telesistolicb)este volumultelediastolicc)este volumul care determina lungimea de repaus asarcomerelor la sfarsitul diastoleid)este volumul caredetermina lungimea in actiune a sarcomerelor e)raspunsurile b si c suntcorecte TP |
E |
|
4.Curba functionalacardiacaa)este relatia dintre VTDsi DCb)reflecta performantasistolica c)panta ascendenta acurbei se numeste rezerva functional cardiaca d)arata ca inima se poateadapta la efort prin 3 mecanismee)reflecta compliantamiocardului ventricular o/ |
ABC |
|
5.Postsarcina pompeicardiac este :a)rezistenta pe caretrebuie sa o invinga miocardul ventricular in sistola b)presiunea din aortapentru ventriculul drept c)presiunea din arterapulmonara pentru ventriculul stang d) rezistenta perifericatotala(pentru ventriculul stang)e)tensiunea parietalasistolicaR |
ADE |
|
7.IC prin scaderea primaraa contractilitatii miocardice estecauzata de :a)cresterea postsarciniib)cresterea presarciniic)infarctul miocardic d)hemocromatoza,amiloidoza,sarcoidozae)deficit decarnitina,selenium,tiamina <UQ |
CDE |
|
8.IC prin scadereaumplerii cardiac este cauzata de:a)pericardita constrictivab)tahiaritmii excessivec)tumori d)hemocromatoza,amiloidozae)toate raspunsurile suntcorecte fonth( |
E |
|
9.Cauzele precipitante aleIC sunt reprezentate de :a)fibrilatia atrialab)blocul AV de gradul IIIc)infarctul miocardicd)troboembolismul pulmonare)starilehiperkinetice(hipotiroidismul)gmd$ |
ABCD |
|
10.Fibrilatia atrialapoate decompensa IC datorita :a)contractiei atrialeeficiente hemodinamicb)cresterea VTDc)scaderea VTD cu 20%d)scaderea DC prinscaderea FC e)scaderea DC prin scaderea volumului sistolic |
CE |
|
1. Performanţa cardiacă reprezintă:A. Capacitateamiocardului de a genera forţă;B. Capacitateamiocardului de a se scurta activ;C. Capacitateainimii de a dezvolta o presiune endocavitară;D. Capacitateainimii de a genera debitul cardiac;E. Toatevariantele de mai sus. |
E |
|
1. Presarcina:A. Esteforţa care determină lungimea de repaus a muşchiului;B. Esteforţa care determină lungimea de repaus a sarcomerelor la începutulcontracţiei;C. Esteforţa care determină lungimea de repaus a sarcomerelor la sfârşitulcontracţiei;D. Secorelează cu gradul de suprapunere a miofilamentelor;E. Estereprezentată de volumul telediastolic / end-diastolic. |
ABDE |
|
1. Postsarcina:A. Esteforţa pe care trebuie să o învingă miocardul în cursul contracţiei;B. Esteevaluată prin relaţia forţă-viteză;C. Estetensiunea parietală sistolică;D. Reprezintăimpedanţa aortică şi impedanţa pulmonară;E. Toatevariantele de mai sus. |
E |
|
1. Inotropismul:A. Reprezintăstarea contractilă a inimii;B. Reprezintă propietatea intrinsecă a muşchiului de a secontracta;C. Nuse poate modifica independent de presarcină;D. Esteinfluenţat negativ de hipoxie, acidoză, alcool, beta-blocante şi medicamentecardiotoxice;Este influenţat pozitiv de digitală, catecolamine,glucagon, calciu, teofilină si tiroxină#c"ԗ |
ABDE |
|
1. Frecvenţacardiacă:A. Creşteîn cazul unui necesar crescut de oxigen, determinând creşterea debituluicardiac;B. Cuvalori până la 160 bpm determină creşterea debitului cardiac;C. Caredepaşeşte 160 bpm determină scăderea performanţei cardiace si scădereadebitului cardiac;D. Numodifică debitul cardiac;E. Esteconsiderată normală la valori cuprinse între 60-80 bpm.<|d |
ABCE |
|
1. Insuficienţacardiacă:A. Reprezintăincapacitatea inimii de a-şi îndeplini funcţia de pompă;B. Determinăscăderea debitului cardiac sub nevoile metabolice ale organismului;C. Presupunemenţinerea debitului cardiac, cu apariţia unor simptome datorate presiunii deumplere a inimii;D. Prezintăurmătoarele simptome: dispnee, astenie, fatigabilitate;E. Estecaracterizată de următoarele semne: tahicardie, tahipnee, raluri pulmonare,hepatomegalie şi edeme periferice. |
ABCDE |
|
1. Cauzeledeterminante ale IC sunt:A. Scădereacontractilităţii miocardice;B. Suprasolicitarehemodinamică;C. Suprasolicitareade presiune, respectiv creşterea presarcinii;D. Suprasolicitareade volum, respectiv creşterea postsarcinii;E. Scădereaumplerii cardiace. |
ABE |
|
1. Cauzeleprecipitante ale IC sunt:A. Aritmiileşi infarctul miocardic;B. Bolileinfecţioase;C. Stărilehipokinetice;D. Crizahipotensivă;E. Trombembolismulpulmonar. |
ABE |
|
1. Insuficienţacardiacă:A. Esteo boala cardiovasculară care nu se asociază cu alte afecţiuni;B. Reprezintăstadiul evolutiv final a numeroase afecţiuni cardiovasculare;C. Esteclasificată cf NYHA dpdv alfuncţionalităţii în 4 stadii;D. Esteclasificată cf NYHA dpdv alfuncţionalităţii în 4 clase;E. Esteclasificată cf ACC/AHA pe bazaanomaliilor structurale în 4 stadii.X |
BDE |
|
1. Clasificarea funţională NYHA cuprinde:A. ClasaI – activitate fizică fără limitări, darcu dovada existenţei disfuncţiei cardiace;B. ClasaII – limitare moderată a activităţii fizice;C. ClasaIII – limitare importantă a activităţii fizice;D. ClasaIV – simptome la orice nivel de activitate, chiar şi în repaus;E. Toatevariantele de mai sus.I%ed |
E |
|
1. Înfunție de clasificarea NYHA a insuficienței cardiace există:A. Stadiul B: Prezintă modificări structuralecardiace compatibile cu apariția IC;B. Clasa II: Limitare moderată a activitățiifizice;C. Clasa I: Simptomele apar la orice nivel deactivitate și în repaus;D. Stadiul A: Fără modificări structuralecardiace ale miocardului, pericardului sau ale valvelor;E. Clasa III: Limitare importantă a activitățiifizice.~C |
BE |
|
1. Presarcinamușchiului cardiac:A. Este evaluată de relațialungime-tensiune activă;B. Este evaluată de relațialungime-tensiune pasivă;C. Reprezintă forţa care determină lungimea de repaus a muşchiului;D. Reprezintă lungimea de repaus a sarcomerelor de laînceputul contracţiei;E. Este reprezentată de volumultelediastolic (VTD) sau end-diastolic (VED). |
ACD |
|
1. Postsarcina pompei cardiace :A. Reprezintăforţa (rezistența) pe care trebuie s-o învingă muşchiul în cursul contracţiei;B. Esteevaluată de relația forță-viteză;C. Esterezistenţa pe care trebuie să o învingă miocardul ventricular în sistolă;D. Estetensiunea parietală sistolică;E. Poate fiechivalată pt VS cu RVP (RPT).Ԃ |
CDE |
|
1. Simptometipice de insuficiență cardiacă sunt:A. Dispneede efort sau de repaus;B. Tahipnee;C. Tahicardie;D. Edememaleolare;E. Astenie/fatigabilitate. -boYԂ |
ADE |
|
1. Insuficiențacardiacă:A. În ceadreaptă predomină semnele congestiei sistemice;B. Globală corespunde unei congestii concomitentesistemice și pulmonare;C. Diastolicăcorespunde asocierii tabloului clinic de IC cu disfuncția sistolică a VS;D. Diastolicăeste mai frecventă la femei, vârstnici, hipertensivi;E. IC sistolică corespunde asocierii tablouluiclinic de IC cu disfuncția sistolică a VS.list:l0AԂ |
ABDE |
|
1. IC prinscaderea primară a contractilității miocardice apare în:A. Stenozăaortic;B. Coarctațiede aortă;C. Cardiomiopatiiprimare;D. Miocardite;E. Diabetzaharat. Ԃ |
CDE |
|
1. Creștereapresarcinii apare în:A. Stenozăpulmonară;B. Stenoză aortic;C. Insuficiențăaortic; D. Insuficiențăpulmonară;E. Defect septalventricular.yle4~uՂ |
CDE |
|
1. Creștereapostsarcinii apare în:A. Stenoză de aortă;B. Coarctație deaortă;C. Stenozăpulmonară;D. Stenoză mitrală;E. Insuficiență mitrală. bsp;&nb"~cՂ |
ABCD |
|
1. Scăderea umpleriicardiace apare în:A. Defect septalventricular;B. Scurtareadistolei;C. Amiloidoză;D. Sarcoidoză; E. Tahiaritmiiexcesive. tml>#~bՂ |
BCDE |
|
1. Cauzeprecipitante ale insuficienței cardiace sunt:A. Fibrilațiile;B. Flutterul; C. Infarctul miocardic;D. Crizahipertensivă ;E. Toate de mai sus.0.0p5~tՂ |
E |
|
1. Presarcinamuşchiului cardiac : A. Este forţa caredetermină lungimea de repaus a muşchiului, respectiv lungimea de repaus asarcomerelor de la începutul contracţiei;B. Relaţialungime-tensiune activă evaluează postsarcina;C. Relaţia lungime-tensiune pasivă evaluează complianţa muşchiului cardiac;D. Relaţia lungime-tensiune activă reprezintă relaţia dintre presarcină si forţa dezvoltată demuşchi în timpul contracţiei;E. Forţa dezvoltată înmuşchi în timpul contracţiei variazî i.p. cu numărul de punţi de legătură. |
ACD |
|
1. Relaţia lungime –tensiune (L-T) pasivă:A. Evalueazăcomplianţa muşchiului cardiac;B. Reprezintă relaţiadintre lungimea de repaus a sarcomerului si forţa dezvoltată de muşchi întimpul contracţiei;C. Reprezintă relaţiadintre presarcină şi forţa necesară întinderii muşchiului în repaus;D. Arată că până la1,6 µ tensiunea pasivă creşte foarte puţin;E. Arată că până la2,2 µ muşchiul este distensibil, după care devine rigid.\eԂ |
ACE |
|
1. Relaţia dintrepresarcina pompei şi performanţa cardiaca :A. Este relaţia dintreVTD şi DC;B. Reflectăperformanţa diastolică a cordului;C. Reprezintă curbafuncţională cardiacă;D. Arată că inima sepoate adapta la efort prin 3 mecanisme;E. Permite studiereamecanismului Franck-Starling de compensare a I.C. m-vԂ |
ACE |
|
1. Relaţia VTD–PTD :A. Reflectăperformanţa diastolică a inimii, respectiv complianţa miocardului ventricular;B. Reprezintăcaracteristica L-T pasivă de la nivelul muşchiului aplicată pt condiţiile depompă;C. Scădereacomplianţei ventriculare apare precoce în hipertrofia concentrică din stenozaaortică;D. Reflectăperformanţa sistolică a inimii;E. Pentruventriculul stâng, creşterea permanentă a PTD duce la apariţia edemuluipulmonar. R: A,B,E\eԂ |
ABE |
|
1. Postsarcina:A. Postsarcinamuşchiului cardiac este forţa pe care trebuie sa o învingă muşchiul în cursulcontracţiei;B. Postsarcinapompei cardiace este tensiunea parietală sistolică;C. Postsarcina pompeicardiace pentru ventriculul stâng poate fi echivalată cu RPT;D. Creştereapostsarcinii determină scăderea DC;E. Toate răspunsurilesunt false.es Ԃ |
ABCD |
|
1. Postsarcina pompeicardiace :A. Este presiunea din aortă pentru ventriculul drept şi dinpulmonară pentru cel stâng;B. Este echivalentă cu RVP pt ventriculul stâng;C. Este rezistenţa pe care trebuie sa o invinga miocardulventricular in sistola;D. Este tensiunea parietla diastolica;E. Cresterea sa determina cresterea debitului cardiac. =FRGhԂ |
BCD |
|
1. Insuficientacardiaca :A. Este capacitateainimii de a-si indeplini functia de pompa;B. Determina scadereaDC sub nevoile metabolice ale organismului;C. Este incapacitateainimii de a-si indeplini functia de pompa;D. Semneletipice ala I.C. sunt tahicardia, tahipnee si fatigabilitatea;E. Simptomeletipice ale I.C. sunt dispnee de effort sau repaus, fatigabilitatea si edemelemaleolare. rea sak+LԂ |
BCE |
|
1. Semneletipice ale I.C. sunt :A. Fatigabilitatea;B. Bradicardia;C. Tahipneea;D. Edemeleperiferice;E. Edemelemaleolare.atigabiԂ |
CD |
|
1. Insuficientacardiaca :A. I.C. stangacorespunde afectarii predominante a ventriculului stang;B. I.C. stanga seasociaza cu congestia pulmonara;C. I.C.dreapta corespunde unei congestii pulmonare;D. I.C. globalacorespunde unei congestii concomitente pulmonare si sistemice;E. Toate raspunsurilesunt adevarate.areastԂ |
ABD |
|
1. Cauzeledeterminante ale I.C. :A. Scaderea umpleriicardiace;B. Cretsreaprimara a contractilitatii miocardice in cardiomiopatii primare;C. Crestreaprimara a contractilitatii miocardice in miocardite;D. Scadereaprimara a contractilitatii miocardice in infarctul miocardic;E. Scadereaprimara a contractilitatii miocardice in deficite nutritionale. t-famiGԂ |
ADE |
|
1. Determinantiimajori ai performantei cardiace sunt:A. Inotropismul;B. Postsarcina;C. Frecventacardiaca;D. Presarcina;E. Debitulcardiac.nbsp; <Ԃ |
ABCD |
|
1. Presarcinareprezinta:A. Forta pecare trebuie sa o invinga muschiul in cursul contractiei;B. Relatia dintre forta dezvoltata demuschi in contractie si viteza de scurtare;C. Forta care determinalungimea de repaus a muschiului;D. Rezistenta pe caretrebuie sa o invinga miocardul in sistola;E. Propietatea intrinsecaa muschiului de a se contracta. O i)rԂ |
C |
|
1. Curba functionalacardiaca este:A. Relatia dintre VTD(presarcina pompei) si DC (performanta cardiaca);B. Evaluarea complianteimuschiului cardiac;C. Relatia dintrepresarcina si tensiunea necesara intinderii muschiului in repaus;D. Reflecta performantasistolica a inimii;E. Evaluarea presarcinii.-list:QԂ |
AD |
|
1. Relatialungime-tensiune activa:A. Prezinta relatia dintrelungimea de repaus a sarcomerelor si tensiunea dezvoltata de muschi in cursulcontractiei;B. Evalueaza presarcina;C. Evalueaza complianta;D. Evalueaza postsarcina;E. Arata ca la lungimi alesarcomerelor intre 1,8 si 2,2 microni, tensiunea activa este directproportionala cu presarcina. nl,uԂ |
ABE |
|
1. Simptomele tipice aleIC sunt:A. Tahicardie;B. Dispnee de efort;C. Dispnee de rapaus;D. Astenie;E. Bradicardie;Ԃ |
BCD |
|
1. IC stanga corespunde:A. Afectarii predominantea ventriculului drept;B. Predominantei semnelorcongestiei sistemice;C. Unei congestiiconcomitente sistemice si pulmonare;D. Afectarii predominantea ventriculului stang;E. Predominantei semnelorcongestiei pulmonare. |
DE |
|
1. Clasificare functionalaa IC:A. Clasa I – simptomeleapar la orice nivel de activitate si repaus;B. Clasa IV – activitateuzuala fara limitari;C. Clasa III – limitaremoderata a activitatii fizice;D. Clasa II – limitareimportanta a act. Fizice;E. Clasa IV – simptomeleapar la orice nivel de activitate si repaus.yle='foBԂ |
E |
|
1. IC prin scadereaprimara a contractilitatii micardice apare in: A. Cardiopatia ischemica;B. Miocardite;C. Boli endocrine (diabetzaharat, disfunctie tiroidiana);D. Stenoza aortica;E. HTA.span Ԃ |
ABC |
|
1. IC prin scadereasecundara a contractilitatii micardice apare in:A. Deficite nutritionale;B. HTA;C. Boli neuromusculare;D. Insuficienta mitala;E. Diabet zaharat.eԂ |
BD |
|
1. Dovezile obiective deanomalii structurale si funtionale in repaus pentru IC sunt:A. Scaderea VSH;B. Cresterea LDL;C. Cresterea HDL;D. Cardiomegalie;E. Cresterea peptiduluinatriuretic.lԂ |
DE |
|
1. Crestereadebitului cardiac este determinata de:A. Cresterea presarcinii;B. Cresterea postsarcinii;C. Scaderea inotropismului;D. Cresterea frecventei caridiace;E. Scaderea postsarcinii. |
ADE |
|
1. Crestereadebitului cardiac este determinata de:A. Cresterea presarcinii;B. Cresterea postsarcinii;C. Scaderea inotropismului;D. Cresterea frecventei caridiace;E. Scaderea postsarcinii. |
ABCE |