Cardio-Nume Proprii

Front 1

semnul lui Levine

Back 1

Poziţia de imobilitate din angina pectorala- „pacientul stă imobil cu mâna poziţionată retrosternal sub formă „de gheară”

Front 2

semnul lui Müsset

Back 2

tremurătura involuntară a capului

Front 3

semnul lui Argyll-Robertson

Back 3

modificare a pupilei in neurosifilis

-se asociază cu insuficienţa aortică şi/sau cu calcifierile liniare de la nivelul aortei ascendente

Front 4

semnul lui Harzer

Back 4

- pulsatii epigastrice;

-apare in: IC cronica-IVD, HTpulmonara, sindrom de cord pulmonar

Front 5

semnul lui Auenbrugger

Back 5

-bombare epigastrica in pericardita exudativa

Front 6

semnul lui Carvallo

Back 6

-caracteristica a suflului de regurgitare

-se accentueză în inspir şi după efort, când iau naştere în inima dreaptă

Front 7

semnul lui Hamman

Back 7

– frecatura pericardica ce diminuă la interpunerea de aer în mediastin

Front 8

semnul lui Hirz

Back 8

– crosa aortei devine vizibila in fosa jugulara in caz de ectazie si/sau anevrism

Front 9

semnul lui Hill

Back 9

TAs măsurată la artera poplitee mai mare cu 20 mmHg, decât cea măsurată la artera brahială

-apare în insuficienţa aortică

Front 10

semnul lui Kussmaul

Back 10

- În pericardita constrictivă apare dilatarea inspiratorie a venelor jugulare datorită faptului că atriul drept înconjurat de pericardul inextensibil, nu se mai poate adapta la creşterea fluxului venos în perioada de inspiraţie

Front 11

semnul lui Cyrill-Ogle

Back 11

- În obstrucţia venei cave superioare şi în pericardita constrictivă, pulsaţiile jugulare sunt absente

Front 12

Semnul lui Louvel

Back 12

- Manevra de provocare a sensibilităţii venoase din tromboflebita profundă;

Pacientul se află în decubit dorsal. Apariţia durerii la nivelul moletului, în timpul tusei, sugerează prezenţa unei tromboflebite profunde.

Front 13

Semnul De Musset

Back 13

-in Insuficienta AO

=mişcarea ritmică a capului, sincronă cu sistola ventriculară.

Front 14

Semnul lui Müller

Back 14

-in Insuficienta AO

-pulsaţia amigdalelor, luetei şi limbii, sincronă cu sistola ventriculară.

Front 15

Hipusul pupilar a lui Landolfi

Back 15

-in Insuficienta AO

-apariţia miozei în sistolă şi a midriazei în diastolă

Front 16

Pulsul capilar a lui Quincke

Back 16

- in Insuficienta AO

-alternanţa de roşeaţă şi paloare pulsatilă, după digitopresiunea lobului urechii, buzelor, feţei sau a patului unghial.

Front 17

Semnul lui Lincol

Back 17

- in Insuficienta AO

-pulsaţia arterelor poplitee în sistolă.

Front 18

Pulsul lui Corrigan

Back 18

-sau semnul „ciocanului de apă”

-in Insuficienta AO

-creşterea rapidă a amplitudinii pulsuluicarotidian, urmată de colapsul circulator la ridicarea braţului.

-Reflectă presiunea scăzută la nivelul arterial în care ventriculul stâng descarcă rapid un volum bătaie anormal de mare

Front 19

Semnul lui Traube

Back 19

-sau „zgomotul împuşcăturii de pistol”

- in Insuficienta AO

-transmiterea zgomotelor cardiace la nivelul arterei femurale.

Front 20

Semnul lui Duroziez

Back 20

- in IAO

- suflul sistolic femural, prezent atunci când artera este comprimată proximal, şi suflul diastolic femural, prezent atunci când artera este comprimată distal.

Front 21

Semnul lui Hill

Back 21

- in IAO

-diferenţa de peste 20 mmHg între tensiunea arterială sistolică de la nivelul arterei poplitee şi cea de la nivelul arterei brahiale

Front 22

semnul lui Rotch

Back 22

-ȋn pericarditele lichidiene - zonă de matitate, în spaţiul al V-lea intercostal, în dreapta sternului

Front 23

semnul lui Ewart-Pins

Back 23

-matitate la baza plămânului stâng sau sub unghiul scapulei stângi, prin atelectazia pulmonară de compresiune

Front 24

semnul Sallus-Gunn

Back 24

-in HTA la examenul fundului de ochi-

-gradul II: arteriole îngustate, neregulate, cu reflex parietal mai accentuat, şi aspect de „sârmă de cupru lustruită”; semnul Sallus-Gunn, determinat de arteriolele.

Front 25

semnul lui Mikaelis

Back 25

- Febra variază în general de la subfebrilitate la temperatura de 38,5°C, este neprecedată de frison, apare la debutul bolii şi este rezistentă la antibiotic, dar cedează la anticoagulante

Front 26

Pulsul căţărător a lui Mahler

Back 26

- peste 100 bătăi/minut se accelerează progresiv

Front 27

semnul lui Pratt

Back 27

-Dilatarea venelor superficiale sub forma unei reţele dense de venule situate pe faţa antero-internă a gambei

Front 28

Definiţie: Boala şi sindromul Raynaud

Back 28

-se caracterizează prin contracţii arteriale paroxistice, ce produc paloare, cianoză şi roşeaţă la nivelul extremităţilor.

Front 29

sindromul Trousseau

Back 29

sau Tromboflebita migratorie – se caracterizează prin tromboze repetate situate la nivelul venelor superficiale ale membrului inferior.

Front 30

sindromul Marfan se asociaza cu

Back 30

-dilatarea aortei ascendente, prolapsul de valvă mitrală şi aortică

Front 31

sindromul Ehlers-Danlos se asociaza cu

Back 31

-anevrisme arteriale şi/sau disecţie arterială spontană

Front 32

sindromul Kartagener se asociază cu

Back 32

-dextrocardia sau situsul inversus, bronşiectazia, sinuzita

Front 33

sindromul von Hippel Landau se asociază cu

Back 33

hemangioamele;

Front 34

sindromul Osler-Rendu-Weber se asociază cu

Back 34

fistule arterio-venoase;

Front 35

boala Fabry se asociază cu

Back 35

cardiomiopatia restrictivă

Front 36

sindromul Leriche

Back 36

=reprezintă obstrucţia aortei abdominale în distalitate

-caracterizat prin:claudicaţie intermitentă, impotenţă, absenţa pulsului femural bilateral;

-simptomatologia este exacerbată de toate situaţiile fiziologice sau patologice care scad debitul cardiac

Front 37

Sindromul Wolff-Parkinson-White (WPW)

Back 37

=constă din conexiuni atrio-ventriculare (fasciculul Kent), în care activitatea ventriculară pe calea accesorie fuzionează cu cea de pe calea normal

Front 38

Sindromul Long-Ganong-Levine (LGL)

Back 38

=constă din conexiuni atrio-hisiene (fasciculul James) cu interval PR scurt (<0,12 secunde) şi complex QRS de aspect normal

Front 39

sindromul Heyde

Back 39

-caracterizat prin SA, angio-displazii colonice, boala von Willebrand dobândită

Front 40

sindromul Ortner

Back 40

-Disfonie apărută prin compresia nervului laringeu recurent stâng de către atriul stâng dilatat sau de către artera pulmonară dilatată

Front 41

sindrom Bouveret

Back 41

=Tahicardia paroxistica supraventriculară idiopatică

Front 42

Sindromul Maheim

Back 42

-reprezentat de conexiuni fasciculo-ventriculare (fasciculul Maheim), ce fuzionează activitatea ventriculară sosită pe calea accesorie cu cea sosită pe calea normală

Front 43

sindrom Geisbock

Back 43

-HTA de origine hematologica

Front 44

sindromul Bernheim

Back 44

formă particulară de insuficienţă cardiacă la hipertensivi

-se caracterizează prin lipsa stazei pulmonare, dar prezenţa fenomenelor de insuficienţă cardiacă dreaptă

+ Fatigabilitate, balonare, anorexie

Front 45

sindrom Pickwick

Back 45

-hipoventilatie datorata obezitatii marcate asociat cu hipertensiune pulmonara si apnee de somn

Front 46

manevra Valsalva

Back 46

manevre care scad volumul ventricular , cresc presiunea intra abdominala

Front 47

manevra Osler

Back 47

se umflă manşeta sfingmanometrului peste valoarea TAs ; se comprimă artera brahială şi se palpează pulsul radial. - În mod normal, prin comprimarea arterei se suprimă pulsul radial. Dacă pulsul radial persistă, testul +. - Există o componentă de pseudohipertensiune când valoarea TA măsurate este mai mică decât valoarea reală din lumenul vascular.

Front 48

Manevra lui Homans

Back 48

Pacientul adopta poziţia de decubit dorsal . Se ridică membrul inferior al pacientului de pe planul patului, menţinând genunchii în semiflexie. Apoi, se execută rapid mişcarea de dorsiflexie plantară. În caz de tromblofebită profundă, se constată apariţia unei dureri intense la nivelul spaţiul popliteal şi la nivelul moletului.

Front 49

Manevra lui Löwemberg

Back 49

Se plasează manşeta unui tensiometru la nivelul moletului. Se comprimă moletul cu ajutorul manşetei până când apare durerea. În mod normal, durerea este provocată la valori ale TA>180 mmHg. În tromboflebitele profunde, durerea este provocată la valori de 60-80 mmHg. Manevra poate să favorizeze detaşarea unor emboli ->embolie pulmonara.

Front 50

Manevra lui Lisker

Back 50

Cu pacientul în decubit dorsal, se percută crestatibială. În caz de tromblofebită profundă, se constată apariţia durerii intenseîn spaţiul popliteal şi la nivelul moletului.

Front 51

Manevra lui Trendelenburg-Brödie

Back 51

Pac în clinostatism, se ridică MI la 60°. Se exercită o presiune mare în reg inghinală la nivelul orif de vărsare al safenei mari. Apoi in ortostatism, menţinând presiunea inghinală.

test(+) dacă venele rămân golite în momentul îndepărtării pres din regiunea inghinală=> incompetenţa valvulei safeno-femurale.

Front 52

Testul lui Perthes

Back 52

Se realiza iniţial manevra lui Trendelenburg. Când pac. este în ortostatism, se ridică degetele din regiune şi se lasă o cantitate de sg să treacă. Apoi, pacientul adopta succesiv poziţia în şezut şi ortostatism, de câteva ori. V safenă devine mai puţin tensionată, dacă venele perforante de la nivelul gambei sunt normale şi au valvele competente.

Front 53

Testul lui Linton

Back 53

Se aşează un garou sub genunchiul pacientului poziţionatîn ortostatism. Apoi, cu pacientul în clinostatism se ridică membrul inferiortestat la un unghi de 45°. Dacă reţeaua venoasă profundă este permeabilă,varicele sunt golite rapid, iar dacă reţeaua venoasă profundă este obstruată,varicele sunt golite lent sau deloc.

Front 54

Testul lui Allen

Back 54

determinare daca ischemia arterială e de origine radială sau cubitală. Pacientul ridică braţul si noi comprimăm simultan A radială şi cubitală deasupra art RC . Pacientul strânge pumnul timp de 1min ->comprima circ, apoi deschide pumnul şi coboară mâna. Se anulează pe rând presiunea exercitată asupra fiecărei artere şi se urmăreşte recolorarea. În mod normal, recolorarea are loc imediat indiferent de artera decomprimată. Dacă la decomprimarea uneiadintre artere, palma nu se recolorează imediat, trebuie suspectată obstrucţia arterei respective

Front 55

Testul de postură a lui Bürger

Back 55

provoaca claudicaţia intermitenta a MI. Pacientul-decubit dorsal cu MI testat ridicat la 90°. După câteva minute seapreciază culoarea piciorului - În mod obişnuit ramane normal colorat. -În caz de arteriopatie obliterantă cronică a MI , teg. va avea un aspect de paloare cadaverică.

- Dacă pacientul adoptă poziţia în şezut cu picioarele atârnate pemarginea patului, după 2-3 minute apare cianoza, ce dă un aspect marmorat laacest nivel.

Front 56

Testul de postură a lui Ratschow-Böerger

Back 56

destinat depistării ischemiei arteriale a membrulorinferioare.

- Pacientul adoptă poziţia de decubit dorsal cu MI ridicat şi piciorul menţinut în dorsiflexie. - Se apreciază culoarea tegumentului şi aspectul venelor de la nivelulpiciorului când pacientul adoptă poziţia de decubit dorsal şi în şezut cu picioarele atârnate pe marginea patului. -În mod normal, venele de pe faţa dorsală a piciorului se golesc imediat, cureumplere într-un interval de 10-15 s, pe când în arteriopatiaobliterantă cronică, umplerea venoasă este întârziată.

Front 57

Proba index gambă-braţ

Back 57

-pt confirmarea existenţei obstrucţiei arteriale.

- se obţine prin raportarea PAS max din arterele piciorului (a. dorsală sau a. tibială posterioară) la pres max din artera brahială. testul implică determ TA la ambele braţe, apoi la ambele glezne; tensiunea de la fiecare gleznă este împărţită la media valoarii maxime dintre cele 2 valori de la braţe.

Front 58

Punctul J

Back 58

- situatla 2 mm de ultima deflexiune a complexului QRS, marchează joncţiunea dintre unda S şi începutul segmentului ST

Front 59

Punctul lui Erb

Back 59

-spaţiul III intercostal stâng

Front 60

unghiului sternal a lui Louis

Back 60

- este situată la nivelul celui de-al doilea spaţiu intercostal, cu aproximativ 5 cm mai jos de fosa jugulară.

- La pacienţii îndecubit dorsal reperul este situat la 5 cm deasupra atriului drept.

Front 61

spaţiul retrosternal a lui Grawitz

Back 61

–Rx-

-aflat intre stern si opacitatea cardiaca

-evidenţiat cel mai bine la proba Valsalva

Front 62

spaţiul retrocardiac a lui Holzknecht

Back 62

-Rx-

-aflat intre inima si coloana vertebrala

-evidenţiat cel mai bine la proba Valsalva

Front 63

nodulii subcutanţi a lui Meynet

Back 63

-RAA

-nedureroşi, mobili, cu diametrul de 0,5-2 cm, variabilica număr şi formă, situaţi la nivelul suprafeţelor extensoare ale coatelor,genunchilor, gleznelor, pe scalp şi la nivelul procesele spinoase alevertebrelor dorso-lombare.

Front 64

piciorul chel a lui Ratchcow

Back 64

–ischemie cronica a MI

-tegumentele membrelor inferioare sunt palide, atrofice, uscate, reci, cu pilozitatea redusă sau absentă, cumodificări trofice la nivelul unghial (unghii friabile, modificate la culoare)şi cutanat (hiperpigmentare, ulceraţii).

Front 65

triada lui Virchow

Back 65

1.Staza venoasă: fav marginaţia trombocitară spreperiferie şi concentrarea f de coagulare.

2.Lezarea peretelui venos: produce agg plachetelor şiformarea trombului. Factorii pro-inflamatori stim coagularea. 3.Hipercoagulabilitatea, hiperactivitatea plachetară şiscăderea fibrinolizei contribuie la tromboza

Front 66

poziţia lui Blechman

Back 66

-poziţia în şezut cu membrele inferioare flectate şi membrele superioare trecute pe sub genunchi

-pericardita exudativa

-este o pozitie antidispneizanta

Front 67

poziţia lui Hirz

Back 67

-poziţia genu-pectorală sau de „rugăciune mahomedană”

-pericardita exudativa

-este o pozitie antidispneizanta

Front 68

fenomenul lui Gallavardin

Back 68

-caracteristica a suflurilor e de ejecţie

-iradiază pe clavicula dreaptă sau de o parte şi de alta a gâtului, precum şi la nivelul vârfului inimii atunci când au frecvenţă înaltă

Front 69

dublul ton arterial a lui Traube

Back 69

-În caz de insuficienţă aortică semnificativă la nivelul fiecărei artere femurale se percepe un zgomot sistolic şi diastolic.

Front 70

dublul suflu arterial a lui Duroziez

Back 70

-În caz de insuficienţă aortică semnificativă cândartera femurală este comprimată proximal, gradat se aude un suflu sistolic, iarcând artera este comprimată distal se aude un suflu diastolic

Front 71

Suflul Carey-Coombs

Back 71

-se aude la apex, în mezodiastolă.

-apare în valvulita mitrală din reumatismul articular acut

Front 72

Suflul Austin-Flint

Back 72

- se aude la apex, în mezodiastolă

- apare în insuficienţa aortică severă cu jet excentric.

Front 73

Suflul Graham-Steel

Back 73

- se aude în zonapulmonară, în protodiastolică, uneori ocupă toată diastola.

- apare în stenozapulmonară şi hipertensiunea arterială pulmonară severă.

Front 74

Criteriile Jones ale reumatismului articular acut

Back 74

Majore :Cardită, Poliartrită, Coree Sydenham, Eritemmarginat, Nodulii lui Meynet

Minore : Semne clinice: febră, artralgii . Semne de laborator: viteza de sedimentare,proteina C reactivă, leucocitoza . Semne electrocardiografice: intervalul PRprelungit. Antecedente de angină streptococică sau scarlatină

Front 75

criterii de ischemie miocardică

Back 75

-simptome de ischemie miocardică acută;

-apariţia sau modificarea semnificativă ST-T sau apariţia BRS -apariţia undei Q patologice;

-dovezi imagistice sugestive pentru o pierdere acută a miocarduluiviabil sau noi anomalii de cinetică segmentară ventriculară;

-identificarea angiografică sau la autopsie a trombului intracoronarian

Front 76

liniile Kerley B

Back 76

-modificări pulmonare in SM

-edem interstiţial exprimat prin apariţia liniile Kerley B

-scurte, orizontale

Front 77

leziuni Janeway

Back 77

-endocardita infectioasa

-localizate la nivelul eminenţelor tenare şi hipotenare sub formă de macule eritematoase

Front 78

nodulii Osler

Back 78

-mici, proeminenţi, subcutanaţi, fermi, dureroşi, localizaţi la nivelul pulpei degetelor, eminenţelor tenare şi hipotenare;

- apar în 7-10% din cazuri, prin mecanism imun sau embolic.

Front 79

fenomenul Potain

Back 79

-Zgomotul Z2

-distanţa dintre componente A2 si P2 creşte în inspir şi scade în expir