• Shuffle
    Toggle On
    Toggle Off
  • Alphabetize
    Toggle On
    Toggle Off
  • Front First
    Toggle On
    Toggle Off
  • Both Sides
    Toggle On
    Toggle Off
  • Read
    Toggle On
    Toggle Off
Reading...
Front

Card Range To Study

through

image

Play button

image

Play button

image

Progress

1/50

Click to flip

Use LEFT and RIGHT arrow keys to navigate between flashcards;

Use UP and DOWN arrow keys to flip the card;

H to show hint;

A reads text to speech;

50 Cards in this Set

  • Front
  • Back

1. Nefronii juxtamedulari se caracterizeaza prin:


A. Prezinta o ansa Henle care coboara adanc in medulara


B. Reabsorbtia apei in ansa Henle este ADH-dependenta


C. Presiune hidrostatica crescuta in capilarele glomeruale, care reprezinta o adaptare pentru filtrare glomerulara crescuta


D. Au rol principal in concentrarea si dilutia urinii


E. Circulatia urinei in ansa Henle este in acelasi sens cu circulatia sangelui in vasa recta, pentru a asigura mecanismul multiplicator contracurent

AD

2. Membrana filtranta:


A. Pierderea negativitatii sale poate induce filtrarea proteinelor cu greutate moleculara mica (albumine)


B. Particulele incarcate negativ sunt mai usor filtrate decat cele incarcate pozitiv


C. Pierderea negativitatii sale poate induce filtrarea proteinelor cu greutate moleculara mica (globuline)


D. Prin functia de bariera pentru filtrarea proteinelor asigura o concentratie mai mare de proteine in capilarele peritubulare


E. Prin functia de bariera pentru filtrarea proteinelor asigura o concentratie mai mare de proteine in filtratul glomerular

AD

3. Care dintre urmatoarele modificari va creste rata filtrarii glomerulare (RFG):


A. Actiunea angiotensinei II pe arteriola aferenta


B. Stimularea sistemului nervos simpatic


C. Cresterea presiunii hidrostatice capilare prin vasodilatatia arteriolei aferente


D. Cresterea presiunii hidrostatice in capilarele peritubulare


E. Cresterea presiunii hidrostatice capilare prin vasoconstrictia arteriolei eferente

CE

4. Clearance-ul de creatinina:


A. Se coreleaza invers proportional cu nivelul creatininei serice


B. Este o masura a ratei filtrarii glomerulare


C. Este la jumatate cand creatinina serica are valoare jumatate din normal


D. Este utilizat pentru estimarea fluxului plasmatic renal


E. Este la jumatate cand creatinina serica are valoare dubla fata de normal

BE

5. Rinichiul are rol in:


A. Reabsorbtia produsilor de catabolism


B. Reglarea echilibrului acido-bazic


C. Reglarea eritropoezei


D. Sinteza vitaminei D active (calcitriol)


E. Sinteza angiotensinogenului

BCD

6. Reabsorbtia tubulara:


A. Se poate realiza numai prin transport activ


B. Se poate realiza prin transport pasiv


C. Se realizeaza numai transcelular


D. Este inalt selectiva


E. Pentru HCO3-, rata de reabsorbtie este fixa

BD

7. Reabsorbtia tubulara a glucozei si aminoacizilor:


A. Se realizeaza in proportie de ~100% in tubul contort proximal


B. Se realizeaza exclusiv prin transport pasiv


C. Are transport maximal Tmax


D. Cresterea glucozei urinare determina diureza osmotica


E. Scaderea ratei filtrarii glomerulare (RFG) influenteaza Tmax al glucozei

ACD

8. Mecanismul multiplicator contracurent:


A. Se desfasoara intre ansa Henle, tubul contort proximal si vasa recta


B. Corespunde unui flux in paralel, dar in sens contrar al urinei si sangelui


C. Are rol in concentrarea si dilutia urinei


D. Se realizeaza pe baza gradientului corticopapilar, osmolaritatea scazand spre papila


E. Are rol in echilibrul acido-bazic

BC

9.* La o persoana sanatoasa care prezinta o incarcare hidrosalina excesiva (hipervolemie izotona) raspunsul renal va fi:


A. Activarea autoreglarii renale numai daca TA medie creste peste 160 mmHg


B. Stimularea maculei densa prin cresterea [Na+] din lichidul tubular


C. Stimularea maculei densa prin scaderea fluxului tubular


D. Vasoconstrictia arteriolei eferente produsa de renina


E. Stimularea sintezei de ADH

B

10. Reabsorbtia apei in tubul distal si colector:


A. Este reabsorbtie facultativa, ADH-dependenta


B. Se realizeaza prin canale de apa ADH-independente


C. Creste la cresterea ADH seric, contribuind la producerea unei urini hipotone


D. Scade la cresterea ADH seric, contribuind la producerea unei urini hipotone


E. Scade la scaderea ADH seric (diabet insipid), cu producere de urina hipotona

AE

11. * Reabsorbtia tubulara a Na+ are loc:


A. Transcelular la polul apical prin ATP-aza Na+/K+


B. In tubul proximal, la polul apical prin cotransport cu glucoza


C. In tubul proximal, la polul apical prin antiport cu glucoza


D. La polul apical al celulelor tubulare, prin cotransport cu ionii H+


E. In tubul distal si colector reabsorbtia Na+ este scazuta de aldosteron

B

12. Privitor la reabsorbtia Ca2+ si fosfatului:


A. In tubul proximal Ca2+ se reabsoarbe paracelular, prin „solvent-drag”


B. Parathormonul (PTH) stimuleaza reabsorbtia Ca2+


C. Transportul activ are capacitate nelimitata


D. Parathormonul stimuleaza atat excretia Ca2+, cat si pe cea a fosfatului


E. Vitamina D3 stimuleaza excretia Ca2+

AB

13. Functia renala de mentinere a echilibrului acidobazic realizeaza:


A. Reabsorbtia si sinteza de HCO3-


B. Alcalinizarea tampoanelor urinare


C. Excretia NH4+


D. Compensarea rapida a dezechilibrelor acidobazice


E. Compensarea eficienta a dezechilibrelor acidobazice

ACE

14. Epurarea renala a ureei


A. Ureea este principala forma de eliminare a azotului


B. Ureogeneza are loc in principal la nivel renal


C. Ureea se reabsoarbe 100% in tubul proximal


D. Ureea are rol in formarea gradientului osmotic cortico-papilar


E. Ureea se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal, dependent de ADH

AD

15. * Aldosteronul


A. Actioneaza la nivelul segmentului subtire ascendent


B. Are rol in economisirea K+ si excretia Na+


C. Secretia sa este stimulata de SRAA - rol principal


D. Secretia sa este stimulata de hipernatremie


E. Scade reabsorbtia secundara a ionilor Cl- si HCO3-

C

16. La o persoana sanatoasa la care se produce o scadere semnificativa a tensiunii arteriale medii (70 mmHg), mecanismele compensatorii vor actiona prin:


A. Cresterea secretiei de peptid natiuretic atrial (ANP)


B. Stimularea activitatii vagale


C. Eliberarea de catecolamine


D. Scaderea debitului urinar


E. Inhibitia sistemului renina-angiotensina-aldosteron

CD

17. Selectati variantele corecte referitoare la urina finala, in conditii fiziologice:


A. Este rezultatul proceselor de filtrare glomerulara, reabsorbtie si secretie tubulara


B. Are un debit mediu de 180 L/zi


C. Osmolaritatea urinara este corelata cu sarcina osmotica plasmatica


D. Are un pH mai redus decat urina primara in conditii fiziologice


E. Are un volum crescut la cresterea secretiei de aldosteron

ACD

18.* La o persoana care a ajuns de 2 zile intr-o tabara montana la altitudinea de 5000 m s-au determinat urmatoarele valori ale parametrilor sanguini: pH=7,5, pCO2=21 mmHg, [HCO3-]=16 mEq/L. Cum poate fi descrisa starea echilibrului acido-bazic la aceasta persoana?


A. Alcaloza respiratorie decompensata


B. Alcaloza metabolica decompensata


C. Alcaloza metabolica compensata


D. Acidoza respiratorie compensata


E. Alcaloza respiratorie compensata

?

19. Celulele microgliale:


A. Sunt cele mai mari nevroglii, in forma de stea


B. Sunt localizate doar in SNP


C. In substanta cenusie reprezinta un satelit al neuronilor si al vaselor sanguine


D. Protejeaza neuronii din SNC prin curatarea zonei de celule moarte (fagocitoza)


E. Faciliteaza formarea mielinei din jurul axonilor celulelor nervoase

CD

20. Proprioreceptorii:


A. Sunt receptori termici


B. Sunt sensibili la stimuli de la nivelul organelor interne


C. Reactioneaza la stimuli de la muschi, tendoane, articulatii


D. Sunt receptori mecanici


E. Sunt reprezentati de fusurile neuromusculare si organul tendinos Golgi

CDE

21. Sistemul coloanei dorsale si a lemniscului medial:


A. Este alcatuit din fibre mielinice groase


B. Conduce informatiile tactile fine si proprioceptive constiente


C. Are al doilea neuron la nivelul nucleilor bulbari


D. Are viteza mica de transmitere


E. Transmite informatii care nu necesita localizare precisa

ABC

22. Experienta senzoriala nociceptiva se insoteste:


A. Intotdeauna de manifestari afectiv-emotionale negative


B. Intotdeauna de modificarea acuitatii vizuale


C. In majoritatea cazurilor, de aparitia unor reactii vegetative


D. De fenomene motorii somatice: reflexe de aparare, adoptarea unor pozitii antalgice


E. In majoritatea cazurilor de aparitia halucinatiilor olfactive

ACD

23. * Reflexele monosinaptice somatice:


A. Au un numar mare de interneuroni


B. Includ reflexul miotatic de intindere


C. Sunt lente


D. Raspunsul este extins la mai multe grupe musculare


E. Sunt fatigabile (nu rezista la oboseala)

B

24. Motilitatea involuntara este controlata de fibre descendente care:


A. Au originea in aria motorie primara


B. Apartin tractului extrapiramidal


C. Apartin tractului piramidal


D. Includ si tractul cortico-bulbar


E. Includ si tractul rubro-spinal

BE

25. Spinocerebelul:


A. Intervine in controlul miscarilor globilor oculari pentru mentinerea echilibrului


B. Primeste aferente de la proprioreceptori prin fasciculele spino-cerebeloase


C. Primeste aferente de la cortexul motor


D. Lezarea sa determina tulburari de mers (mers ebrios)


E. Lezarea sa determina hipertonie musculara

BE

26. * Care dintre urmatoarele efecte se datoreaza stimularii parasimpatice?


A. Bronhodilatatia


B. Midriaza


C. Lipoliza


D. Glicogenoliza


E. Relaxarea sfincterului anal intern

E

27. Receptorii nicotinici


A. Prin activare induc un potential postsinaptic excitator (EPSP) lent


B. Sunt localizati la nivelul jonctiunilor neuromusculare


C. Sunt localizati la nivelul ganglionilor vegetativi


D. Sunt localizati in sinapsele efectorii ale SNV parasimpatic


E. Pot fi blocati de parasimpaticolitice de tipatropina, scopolamina

BC

28. * Care dintre urmatoarele reflexe se inchid la nivel bulbar?


A. Reflexul masticator


B. Reflexul de mimica expresiva


C. Reflexul rotulian


D. Reflexul de voma


E. Reflexul auditiv de clipire

D

29. * Care dintre urmatorii neurotransmitatori este folsit de axonii neuronilor gigantocelulari localizati in substanta reticulata a ariei excitatorii din punte si mezencefal:


A. Norepinefrina


B. GABA


C. Serotonina


D. Acetilcolina


E. Adrenalina

D

30. Aria de asociatie limbica:


A. Include aria Broca


B. Include aria Wernicke


C. Include girusul cingulat


D. Are rol important in comportament, emotii, motivatie


E. Are rol si in procesarea initiala a limbajului vizual (citit)

CD

31. * In lobul parietal se proiecteaza:


A. Auzul


B. Vazul


C. Echilibrul


D. Mirosul


E. Gustul

E

32. Celulele cu bastonase de la nivelul retinei:


A. Nu sunt localizate in fovea centralis


B. Sunt responsabile de vederea in lumina puternica


C. Contin pigmentul fotosensibil rodopsina


D. Sunt de trei tipuri, pentru culorile albastru, rosu, verde


E. Sunt responsabile pentru vederea monocromatica

ACE

33. Care dintre urmatorii hormoni sau conditii fiziologice determina cresterea secretiei de STH:


A. Concentratii plasmatice crescute de STH


B. Somatostatina


C. Varsta inaintata


D. Hipoglicemia


E. Perioada de crestere a copilului

DE

34. Mecanismul de reglare a secretiei de STH se refera la urmatoarele:


A. Cresterea STH determina scaderea secretiei de GRH prin mecanism de feedback


B. Cresterea STH determina cresterea secretiei de GIH prin mecanism de feedback


C. Cresterea STH determina cresterea secretiei de GIH prin mecanism de feedback


D. Cresterea STH determina scaderea secretiei de GRH prin mecanism de feedback


E. Axul hipotalamo-hipofizar este stimulat in conditii de stres

ABE

35. Hormonul de crestere (STH) are urmatoarele efecte asupra metabolismului glucidic:


A. Stimuleaza gluconeogeneza


B. Creste utilizarea glucozei la nivel celular


C. Scade transportul intracelular al glucozei


D. Creste transportul intracelular al glucoza


E. In timp, excesul de STH poate produce diabet zaharat secundar

ACE

36. In conditii fiziologice, hormonii tiroidieni si STH-ul:


A. Au efect sinergic asupra cresterii normale a oaselor, in special la copii


B. Au efect sinergic asupra dezvoltarii sistemului nervos, in special la copii


C. Ambii hormoni stimuleaza dezvoltarea sistemului nervos inca din viata intrauterina


D. Ambii hormoni au efect asupra sistemului nervos doar in viata extrauterina


E. Hormonii tiroidieni au efect asupra dezvoltarii sistemului nervos pe cand STH-ul nu il influenteaza

AE

37. Rolul TSH-ului in reglarea secretiei de hormoni tiroidieni este:


A. Stimuleaza productia de TSH de la nivel adenohipofizar prin mecanismul de feed back negativ


B. Stimuleaza productia de hormoni tiroidieni de la nivelul glandei tiroide


C. In conditii de stres, secretia de TSH creste, dar va fi reglata prin mecanismul de feed back negativ


D. In conditii de stres, secretia de TSH creste, fara a mai fi reglata prin mecanismul de feedback negativ


E. In conditiile cresterii secretiei de hormoni tiroidieni, acestia determina reducerea secretiei de TSH prin mecanismul de feed back negativ

BD

38. Hormonii tiroidieni secretati in exces au urmatoarele efecte asupra metabolismelor:


A. Stimuleaza sinteza de proteine, cu bilant azotat pozitiv


B. Produc hipercolesterolemie si risc aterogen


C. Efect hiperglicemiant prin gluconeogeneza


D. Cupleaza fosforilarea cu oxidatia pentru a creste productia de ATP


E. Cresc termogeneza prin stimularea oxidatiei biologice

CE

39. Hormonii glucocorticoizi au urmatoarele efecte asupra metabolismului proteic:


A. Mobilizeaza aminoacizii din tesuturi cu exceptia ficatului unde stimuleaza captarea acestora


B. Stimuleaza catabolismul proteic cu bilant azotat negativ


C. Anabolizant proteic si un bilant azotat pozitiv


D. Efect similar cu STH-ul


E. Efect similar cu hormonii tiroidieni

AB

40. Reglarea secretiei de hormoni glucocorticoizi depinde de:


A. Axul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian cu tripla retroactiune prin care nivelul crescut al glucocorticoizilor determina inhibarea secretiei de CRH si ACTH


B. Axul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian cu tripla retroactiune, prin care nivelul crescut al glucocorticoizilor determina stimularea secretiei de CRH si ACTH


C. Stresul cronic, care stimuleaza secretia de glucocorticoizi


D. Cresterea glicemiei, care stimuleaza secretia de glucocorticoizi


E. Stresul cronic, care inhiba secretia hormonilor glucocorticoizi

AC

41. Insulina este considerata hormonul „abundentei” deoarece:


A. Inhiba glicogenogeneza in tesutul hepatic


B. Stimuleaza sinteza proteica in tesutul muscular scheletic


C. Are efecte antagonice cu STH –ul pe toate metabolismele


D. Stimuleaza lipogeneza in tesutul adipos


E. Stimuleaza gluconeogeneza in tesutul hepatic

BD

42. Urmatorii factori sunt responsabili de stimularea secretiei de insulina:


A. Sistemul nervos vegetativ simpatic prin receptorii a - adrenergici


B. Scaderea glicemiei postprandial


C. Parasimpaticul stimuleaza secretia de insulina prin intermediul nervului vag


D. Cresterea concentratiei de aminoacizi in plasma


E. Hiperglicemia provocata de STH, hormoni tiroidieni, cortizol

CDE

43. Efectele metabolice ale glucagonului sunt:


A. Cresterea glicemiei prin gluconeogeneza hepatica


B. Scaderea glicemiei prin glicogenogeneza hepatica


C. Cresterea glicemiei prin glicogenoliza hepatica


D. Scaderea cetogenezei hepatice


E. Efect inotrop negativ

AC

44. * Urmatoarea afirmatie referitoare la echilibrul fosfo – calcic este falsa:


A. Parathormonul (PTH) si calcitriolul (CTL) stimuleaza iesirea Ca2+ din oase, cand calcemia scade


B. Parathormonul (PTH) si calcitriolul (CTL) stimuleaza patrunderea Ca2+ in oase, cand calcemia scade


C. Calcitonina si calcitriolul stimuleaza patrunderea Ca2+ in oase, cand calcemia creste


D. Calcitriolul are efecte antagonice asupra osului in functie de calcemie


E. Alterarea echilibrului fosfo – calcic duce la tulburari de excitabilitate neuromusculara

B

45. Urmatoarele afirmatii referitoare la calcitriol (CTL) sunt adevarate:


A. Se sintetizeaza sub forma activa in piele, din colesterol, sub actiunea radiatiilor ultraviolete


B. Este activata la nivel hepatic si renal prin doua hidroxilari


C. Activarea sa este stimulata de parathormon si inhibata de calcitonina


D. Activarea sa este inhibata de parathormon si stimulata de calcitonina


E. La nivel osos, CTL actioneaza diferit, in functie de calcemie

BE

46. Factorii care inhiba secretia de ADH sunt:


A. Scaderea volemiei care stimuleaza baroreceptorii din sinusul carotidian si crosa aortei


B. Cresterea volemiei care stimuleaza baroreceptorii din sinusul carotidian si crosa aortei


C. Cresterea osmolaritatii care determina stimularea osmoreceptorilor


D. Scaderea osmolaritatii care determina inhibarea osmoreceptorilor


E. Scaderea temperaturii

BDE

47.* La o persoana care are un aport alimentar scazut de sare, secretia hormonala se modifica astfel:


A. Creste secretia de aldosteron


B. Scade secretia de aldosteron


C. Scade secretia de cortizol


D. Se inhiba sistemul renina-angiotensina-aldosteron


E. Scade secretia de ADH<>

A

48. Hormonii estrogeni stimuleaza:


A. Dezvoltarea scheletului, prin cresterea activitatii osteoblastelor


B. Aparitia osteoporozei in perioada de menopauza


C. Au efect principal in stimularea productiei de lapte


D. Depunerea de tesut adipos cu dispozitie ginoida


E. Dezvoltarea tipica a scheletului cu diametrul biacromial mai mare decat cel bitrohanterian

AD

49.* La o femeie aflata la sfarsitul ciclului menstrual se pot observa urmatoarele:


A. Concentratii crescute de estrogeni, progesteron, FSH si LH


B. Concentratii scazute de estrogeni, progesteron, FSH si LH


C. Concentratii crescute de estrogeni, progesteron si scazute de FSH si LH


D. Concentratii scazute de estrogeni, progesteron si crescute de FSH si LH


E. Cresterea temperaturii corporale

B

50. Un student stresat inaintea examenului de fiziologie prezinta urmatoarele modificari posibile:


A. Cresterea secretiei de catecolamine ca urmare a stresului acut


B. Cresterea diurezei prin stimularea sistemului renina-angiotensina-aldosteron


C. Cresterea RFG prin efect vasoconstrictor pe arteriola eferenta


D. Cresterea proceselor de reabsorbtie tubulara renala


E. Declansarea reflexului de mictiune

AD